Bugetul statului suferă pentru că veniturile nu acoperă nici pe departe cheltuielile. O soluție la împrumuturile din ce în ce mai dese și mai mari ale Ministerului Finațelor Publice (MFP) o reprezintă actualizarea corectă a redevențelor percepute pentru terenurile statului! Diferențele dintre redevențele plătite pentru terenurile arendate la începutul anilor 2000 și cele din prezent sunt sunt și de 10 ori! Mai mult, proprietarii privați de terenuri cer arendă de minim 3 ori mai mari față de cât cere statul român pentru terenurile sale. Dezinteresul statului față de bunurile sale este enorm! Astăzi, sunt arendași ai terenurilor statului care plătesc, potrivit contractelor încheiate pe 49 – 50 de ani, circa 400 kg de grâu la hectar, în condițiile în care producția unora ajunge și la 11.000 kg grâu/ha. În plus, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, au apărut subvențiie acordate de Bruxelles. De remarcat, primii cei mai mari 10 arendași dețin peste 35% din terenurile agricole ale statului! În cele din urmă, un ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a observat cât de mici sunt redevențele pe care statul le primește pentru terenurile sale concesionate sau arendate. Iar acestea sunt valabile, de regulă, aproape o jumătate de secol. Fostul ministru al Agriculturii a refuzat cu desăvârșire să se aplece asupra acestei situații, chiar dacă Guvernul PSD din care a făcut parte a avut ca unul dintre principalele obiective echilibrarea sumelor pe care le încasa din redevențe pentru alte bunuri naționale (de exemplu gazele naturale). Așa cum s-a pus problema supra-impozitării la producția de gaze naturale, ar trebui să se suprataxeze și producția agricolă! Rămâne de văzut dacă Adrian Oros va face ceva cu redevențele terenurilor agricole ale statului. Sau poate, împreună cu ministrul Finanțelor, Florin Cîțu „vor lua taurul de coarne“ și vor actualiza la un nivel corect redevențele pentru pământurile statului!
Legile proprietății emise de-a lungul ultimilor 30 de ani au făcut ca statul să mai dețină aproximativ 360.000 ha de teren agricol. De la sfârșitul anilor ’90, statul a scos la concesionare și arendare terenurile agricole din domeniul public; imediat s-a manifestat un foarte mare interes din partea investitorilor. Ca formă de adjudecare, s-a promovat licitația sau selecția de oferte. Practica a arătat, însă, că multe terenuri au ajuns la concesionari și arendatori prin atribuire directă. De regulă, concesiunile s-au făcut pe 49 de ani, iar arendările pe 20 de ani.
Legea a stabilit ca redevențele să fie exprimate în kilograme de grâu la hectar, la preț stabilit pe piețe internaționale. Producția medie de grâu la hectar nu a fost impresionantă niciodată, nici chiar acum, când agricultura dispune de tehnologie și surse de finanțare semnificative, dacă luăm în calcul subvențiile acordate.
Astfel, în 1998, producția medie a fost de 2.566 kg/ha, în 1999 – 2752 kg/ha, în 2000 – 2.286 kg/ha, în 2001 – 3.038 kg/ha, în 2002 – 1924 kg/ha, în 2003 – 1.429 kg/ha și în 2004 – 3.403 kg/ha, după cum arată datele Ministerului Agriculturii petru Focus Agricol. În 2003, producția a fost puternic afectată de seceta cumplică ce a făcut ca până și centrala nucleară de la Cernavodă să se închidă pentru că nu era destulă apă pe Dunăre. De remarcat este faptul că producția medie este stabilită luând în calcul producția obținută la nivel național, inclusiv cea obținută de micii agricultori ce nu utilizează tehnologii și echipamente moderne.
Extreme
În primii ani când au fost concesionate sau arendate terenurile statului, redevențele stabilite au avut un nivel foarte mic chiar și pentru producțiile de atunci. Lucrurile s-au mai schimbat puțin între timp, pentru că și lupta pentru teren a devenit mai acerbă, mai ales de când sunt acordate subvenții de la Uniunea Europeană.
Topul celor mai mari 10 concesionari sau arendatori de teren agricol domeniu public al statului arată că cele mai bune afaceri au fost făcute cu terenuri luate la începutul anilor 2000 (vezi document – concesionari ADS). Cel mai bun exemplu este Intercereal SA. La sfârșitul lunii decembrie 2004, compania a concesionat, pentru 49 de ani, adică până în 2053, 9.825,25 ha în Ialomița. Pentru acesta are de plătit o redevență de 342 kg de grâu la hectar pentru terenul agricol și 25 kg/ha pentru cel neagricol, după cum arată un răspuns al Agenției Domeniilor Statului (ADS) pentru Focus Agricol.
În plus, mai trebuia să facă investiții de 284.025,37 euro în decursul a 10 ani. Lista cu investiții cuprinde lucrări care oricum ar fi trebuit făcute pentru a menține și crește producția. Banii urmau să susțină lucrări pentru întreținerea și modernizarea drumurilor de exploatare și a altor căi de acces, investiții pentru achiziționarea echipamentelor de udare, lucrări de reparare și punere in funcțiune a sistemelor de irigații, de desecare și de drenaj a apelor. Lista investițiilor mai cuprinde lucrări de amendare a solului, antierozionale și de scarificare, plus fertilizarea cu îngrășământ natural timp de 5-6 ani.
Interesant este faptul că, 14 ani mai târziu, tot Intercereal a concesionat, pentru 20 de ani, până în 2038, alte 1.822,84 ha de teren în Călărași. De data acesta, redevența stabilită în urma unei licitații este de 2.302 kg de grâu la hectar pentru terenul agricol, menținându-se valoarea redevenței pentru terenul neagricol – 25 kg grâu/ha. Mai mult, obligațiile investiționale asumate sunt de 578.527,85 euro, tot pentru 10 ani. Rămâne neschimbată și lista cu obiectivele investiționale, lucru facil de rezolvat pentru că oricum trebuiau făcute. Valoarea redevenței pe care Intercereal o va plăti pentru acest teren este de aproape 7 ori mai mare față de cea pentru terenul concesionat în 2004.
Intercereal a mai luat două terenuri de la ADS, unul în 2010, pentru 20 de ani, o concesiune atribuire directă, și altul în 2015, arendă până la concesiune. Pentru terenul concesionat în 2010, în suprafață de 630 ha în Ialomița, se plătește o redevență de 1.632 kg/ha; în schimb, lista cu investițiile de realizat s-a mai scurtat, dar tot nu iese din activitățile de bază ale unei ferme: lucrări antierozionale, fertilizare, lucrări de îmbunătățiri funciare, plantare de perdele de protecție. Valoarea investițiilor pe 10 ani este de 147.387 euro. Terenul arendat în 2015 este foarte mic comparativ cu restul, de numai 78,87 ha, în Teleorman, pentru care redevența este de 416 kg/ha, iar investițiile evaluate la 10% din valoarea redevenței anuale, adică puțin peste 40 kg. Și dacă prețul grâului ar fi de 1 leu/kg, preț neatins de mai mulți ani, investițiile s-ar ridica la „fabuloasa” suma de 40 de lei.
În total, Intercereal lucrează 12.356,96 ha de la ADS, pentru care ar fi trebuit să plătească, în 2018, redevențe de 7.286.851,50 lei.
Record de redevențe mici
Următorul pe lista concesionarilor este compania Maria Trading SRL, cu 11.737,12 ha concesionate de la ADS. Cea mai mare suprafață a concesionat-o în 2002, pentru 49 de ani, adică până în 2051, un teren de 8.520,42 ha în Giurgiu, pentru care are de plătit o redevență de 561 kg grâu/ha. Lista de investiții este asemănătoare cu cea de la Intercereal, tot lucrări obișnuite de fermă; valoarea investițiilor în baza contractului de concesiune este de 2.755.121,20 dolari. În 2003, Maria Trading a mai concesionat două terenuri, unul de 127,57 ha în Timiș, pentru care are de plătit redevențe de 380 kg grâu/ha, și altul de 201,35 ha în Călărași, cu redevență de 360 kg/ha. De fapt, această din urmă suprafață a primit-o prin atribuire directă, contract valabil până în 2053, pentru care a plătit cea mai mică redevență din top 10 arendatori/concesionari de la ADS. Valoarea investițiilor este de 99.449,26 euro pentru 10 ani.
În 2005, Maria Trading a mai tras un loz câștigător și a concesionat 2877,2 ha în Călărași, tot pentru 49 de ani. Valoarea redevenție a fost stabilită la 452 kg de grâu/ha pentru terenul agricol și 6 kg/ha pentru cel neagricol. Lista standard de investiții prevede lucrări de 131.917,83 euro de-a lungul a 10 ani. Mai există o concesiune mică de 10,58 ha în Giurgiu, pentru care redevența este de 901 kg/ha, cel mai probabil completând terenuri administrate deja în zonă.
Afacerile cu terenuri ADS ale Maria Trading sunt completate de SC Agro Chirnogi, ambele firme fiind controlate de aceiași acționari. Agro Chirnogi a concesionat, în 2002, 9.414,04 ha de teren, situat în județul Călărași. Redevența este modestă, de 450 kg grâu/ha teren agricol și 6 kg/ha teren neagricol, iar investiții stabilite prin contract în valoare de 1.897.000 dolari. Concesiunea este valabilă în perioada 2001-2051, în condițiile în care contractul a fost semnat pe 12 martie 2002, anul următor după ce a început concesiunea, după cum se arată în răspunsul ADS.
Împreună, Maria Trading și Agro Chirmogi, lucrează 21.121,16 ha terenuri agricole domeniul public al statului, pentru care ar fi trebuit să plătească, în 2018, 8,56 milioane de lei, adică o medie de 405 lei/ha.
Interes enorm pentru Călărași
Dorna Agri este un alt câștigător al concesiunilor de la ADS. Prin atribuire directă, firma a primit în concesiune, în 2004, până în 2053, 7.876,44 ha în Călărași, pentru care redevența a fost stabilită la 427 kg grâu/ha . Investițiile, cele obișnuite deja, au fost în valoare de 2.200.000 dolari. Terenurile din Călărași au fost completate cu 208,9 ha în 2012, dar cu o concesiune pe 20 de ani, pentru care redevența este de 1.572 kg grâu/ha, și cu altul de 193,14 ha, concesionat pe perioada 2018-2038, pentru care redevența este de 1.240 kg grâu/ha. Investițiile pe cele două terenuri sunt în valoare totală de 80987,54 euro.
În total, Dorna Agri a luat de la ADS, în concesiune, 8278,48 ha, pentru care datora o redevență de 3179.321,77 lei în 2018.
Firma A&S International 2000 SRL are două contracte de concesiune pentru terenuri de la ADS. Unul este pentru 876 ha, încheiat în 2000 și valabil până în 2049, pentru care plătește o redevență de 538 kg de grâu/ha și cu investiții de 1.238.407 dolari. Banii ar fi urmat să fie folosiți pentru repararea sistemului de irigații, desecare și drenare a apei, pentru îngrășăminte naturale și pentru scarificare. Lovitura a fost dată în 2004, când a concesionat 7.251,58 ha, tot în județul Călărași ca și primul, pentru care redevența este de 410 kg grâu/ha. Investițiile, similare ca în cazul precendent plus lucrări la drumurile de exploatație, au fost stabilite la 3,7 milioane de euro.
În topul ADS în ceea ce privește concesionările se află și Agrozootehnica Pietroiu SA, care a concesionat în 2002 suprafața de 6.324,77 hs în Călărași, pentru o redevență de 380 kg grâu/ha și investiții pe 10 ani de 1.781.450 dolari. Urmează Agricom Borcea, cu o concesiune din 2002 pentru 6.053,66 ha tot în Călărași. Și aici redevența este de 380 kg grâu/ha și investiții de 1.740.691 dolari. Pentru terenurile cu destinație curți-construcții, valoarea redevenie a fost stabilită al 720 euro/an. În Galați, au fost concesionate 5.724,05 ha, pentru perioada 2004-2053, de către SC Agrogal SA. Redevența a fost stabilită la 416 kg grâu/ha și investiții de 2.270.891 euro. Banii ar fi urmat să fie folosiți pentru repararea sistemului de irigații, desecare și drenaj, investiții în sisteme de irigat și în lucrări pentru întreținerea și modernizarea drumurilor de exploatare.
Top 10 este închis de Agronova SRL, cu două contracte de concesiune, amândouă cu atribuire directă. Unul este valabil pentru perioada 2009-2029, pentru suprafața de 5679,84 ha, cu o redevență de 387 kg grâu/ha pentru teren agricol și de 25 kg/ha pentru teren neagricol. Valoarea investițiilor asumate prin contract este de 215.020 euro. Un alt teren, de numai 37,3 ha, concesionat de Agronova, tot în Olt ca și primul, are stabilită o redevență de 433 kg/ha, contractul fiind valabil în perioada 2008-2028. Interesantă este valoarea investițiilor, 122.891 euro, cu mult mai mult decât pentru terenul arendat un an mai târziu. În total, Agronova are concesionate de la ADS 5717,14 ha, pentru care datora, în 2018, 2.119.462 lei.
Presiuni pentru prelungirea concesiunii IMB
De departe, cel mai mare concesionar de la ADS este Agricost SA, ce a preluat exploatarea celor 57.720,81 ha din Insula Mare a Brăilei (IMB) prin încredințare directă. Concesiunea este valabilă pentru 20 de ani, în perioada 2012-2032, pentru care plătește 606 kg grâu/ha teren agricol, 25 kg grâu/ha pentru teren neagricol și 720 euro/ha pentru suprafețe de curți-construcții. Valoarea investițiilor este de 5.443.113,27 euro, bani ce ar urma să fie folosiți pentru lucrări și investiții pe care firma le-ar fi făcut oricum pentru bunul mers al afacerii. Este vorba de investiții în irigații, amendarea solului, fertilizare sau lucrări de însămânțare și reînsămânțare a pășunilor și fânețelor.
În 2018, Agricost a fost preluată de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. În piață este vehiculată informația precum că noii proprietari ai Agricost fac presiuni ca să fie prelungit contractul de concesiune la 49 de ani, așa cum au beneficiat și alții la începtutul anilor 2000.
10 concesionari lucrează 35% din terenul statului
Valoarea redevențelor la care au fost concesionate terenurile statului în special la începutul anilor 2000 este extrem de mică față de producțiile de atunci, dar mai ales față de ceea ce se înregistrează în prezent. În principiu, aproape s-au dublat producțiile medii la hectar în ceea ce privește cultura de grâu, dar același trend este înregistrat la toate culturile. De exemplu, la grâu, producția medie la hectar a fost de 4.888 kg în 2017, 4.793 în 2018 și de 4.770 în 2019. De remarcat, este vorba despre producția medie la nivel de țară, care ia în calcul și cea a țăranilor, ce dețin suprafețe de 2 – 3 ha și pe care încă le lucrează cu calul și plugul!
Potrivit unor informații furnizate de ADS, redevența medie în 2000-2001 a fost de 426 kg grâu/ha pentru teren agricol, 434,52 kg grâu/ha în perioada 2001-2002 și de 378 kg grâu/ha în 2002-2005. Până atunci au fost făcute cele mai multe concesionari, inclusiv Insula Mare a Brăilei către TCE Trei Brazi, dar care a dat faliment; terenurile au ajuns Agricost, firmă deținută de un apropiat al patronului de la Trei Brazi.
Terenurile agricole concesionate de la ADS de către firmele prezentate totalizează 131.454,11 ha din suprafețele deținute de statul român. Dacă luăm în calcul că ADS mai administrează aproximativ 360.000 ha de teren agricol, rezultă că cele 10 firme dețin peste 35% din pământurile statului.
Așteptări de la ministrul Agriculturii
ADS a anunțat că nivelul redevențelor nu poate fi modificat pe perioada derulării contractului, pentru că așa prevede legea. Numai că, în acest fel, nu se ține seama de dezvoltarea pe care o poate înregistra societatea pe parcursul a jumătate de secol.
Aceeași situație a redevențelor s-a înregistrat și în cazul gazelor naturale. La vânzarea Petrom, ce a venit la pachet și cu concesionarea unei mari părți a rezervelor de gaze naturale din România, s-a stabilit un nivel al redevențelor ce a ajuns total inadecvat în prezent. Este foarte mic. În consecință, Guvernul, PSD la acea vreme, a introdus o suprataxare care să compenseze nivelul foarte mic al redevențelor din contract și realitatea înregistrată la nivel internațional.
Focus Agricol a atras atenția fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, despre anomalia cu privire la nivelul redevențelor pentru terenurile statului concesionate de ADS. A atras atenția și asupra soluției găsite de Guvernul din care făcea parte și care se aplică în domeniul gazelor naturale. Ministrul a respins orice posibilitate de ajustare a încasărilor statului pentru terenuri și a replicat nervos: „Respectăm contractul”. A invocat investițiile stabilite prin contactele de concesiune, investiții obligatorii ce se regăsesc și în cazul gazelor naturale, dar care nu au stat în calea unor ajustări fiscale.
Noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a constatat și el nivelul scăzut al redevențelor încasate de ADS pentru terenurile statului. Pentru terenurile private, cel mai adesea redevența la arendare este de cel puțin două ori mai mare ca cea plătită de Agricost pentru Insula Mare a Brăilei. Ministrul Oros a atras atenția asupra redevențelor de 300-800 kg grâu/ha, dar nu a anunțat încă vreo soluție pentru ajustarea acestor valori. Rămâne de văzut dacă și când ministrul va lua decizia de a pune puțină ordine și în acest domeniu.
