În Hidroelectrica se lucrează, în prezent, pentru realizarea unui nou plan de afaceri pe termen mai lung, cele mai importante direcţii referindu-se la majorarea investiţiilor în retehnologizarea marilor centrale şi finalizarea unora dintre cele demarate înainte de 1990, creşterea numărului de angajaţi implicaţi în proiectare şi achiziţionarea de producători din surse regenerabile de energie, a anunţat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului companiei, în cadrul unei conferinţe de presă organizată pentru prezentarea bilanţului la 6 luni.
“Din păcate, unele dintre cele mai importante companii cu care colaborăm au probleme: Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), UCM Reşiţa şi chiar Hidroconstrucţia. Având în vedere necesarul de proiecte pe care trebuie să le avem pentru realizarea investiţiilor, ne gândim la creşterea numărului de proiectanţi şi un excludem nici opţiunea de negociere pentru achiziţionarea ISPH. Pe de altă parte, ne gândim şi la diversificarea surselor de energie, dar tot regenerabilă, de aceea am dori să achiziţionăm producători din surse eoliene care funcţionează în prezent, cu o capacitate instalată de 200 – 300 MW, precum şi fotovoltaici, cu o capacitate instalată de 100 MW. Dar, toate aceste lucruri vor face parte din noul plan de afaceri pe care îl elaborăm în prezent şi pe care îl vom prezenta acţionarilor. Dacă aceştia vor fi de acord cu propunerile noastre, vom demara acţiunile pentru realizarea acestor propuneri”, a declarat Bogdan Badea.
PET-urile păgubesc hidrocentralele
Pe de altă parte, directorul general a anunţat că Hidroelectrica pierde sume de ordinul de sute de mii de euro din cauza poluării cu deşeuri a râurilor şi lacurilor: pe de o parte costă curăţarea acestora, iar, pe de altă parte, hidrocentralele un pot produce energie electrică şi se pierd alţi bani, pentru că apa un mai ajunge în turbine din cauză că echipamentele de la intrarea în centrale se înfundă cu pet-uri şi deşeuri forestiere.
„Vreau să fie clar pentru toată lumea: nu Hidroelectrica poluează lacurile şi râurile din România. Hidroelectrica pierde bani, estimativ fiind vorba despre sute de mii de euro. Nu pot să vă dau o cifră exactă, nu este foarte uşor să calculăm o sumă care derivă din înfundarea grătarelor. E un calcul pe care îl facem şi pe care nu l-am finalizat. Noi am tot curăţat lacurile de acumulare. Angajaţii Hidroelectrica, cărora le mulţumesc, au făcut voluntariat şi în zona Bicazului, şi la Târgu Jiu. Salariaţii Hidroelectrica nu sunt obligaţi să cureţe apele. Pe de altă parte, această problemă nu mai poate continua, cel puţin din punct de vedere al responsabilităţilor. Hidroelectrica plăteşte pentru ca apa să fie curată. Principiul de bază este „Poluatorul plăteşte”, dar cei afectaţi au şi plătit, adică Hidroelectrica. Este uşor să spui „Pune mâna şi fă curat” pentru că eşti o companie mare. Vom face demersurile legale pentru a ne recupera pierderile”, a menţionat Badea.
Potrivit oficialului Hidroelectrica, în afară de problema PET-urilor, există şi problema deşeurilor forestiere, care ajung, în cele din urmă, tot în râuri şi lacuri.
„Trebuie să se analizeze foarte clar ce sistem de colectare e deşeurilor există în UAT-urile (n.r. – Unităţile Administrativ – Teritoriale, în primul rând primăriile) în amonte de lac, pentru că, dacă într-o localitate cu 100 de gospodării, 10 au contracte de salubrizare, iar restul nu, atunci e simplu de înţeles unde vor fi aruncate deşeurile. Dacă autorităţile nu vor implementa măsuri concrete, atunci ne vom îndrepta şi noi către acestea. Trebuie să facem o analiză în zona respectivă, pentru că trebuie să plecăm de la sursa problemei. Nu trebuie să mai punem batista pe ţambal şi să nu recunoaştem că avem problemă. Trebuie să fie realizate campanii de conştientizare, de educare. Dacă autorităţile locale nu le vor rezolva, atunci trebuie să le rezolvăm în alt fel. Aici avem o problemă cu colectarea deşeurilor şi o altă problemă cu deşeurile forestiere. În foarte multe dintre exploatările forestiere, deşeurile rămân acolo şi ajung în râuri, luate de ploi şi viituri. Deocamdată avem nişte hotărâri judecătoreşti, care spun că nu Hidroelectrica este responsabilă cu curăţarea lacurilor, şi alte hotărâri judecătoreşti care spun că „Apele Române” sunt responsabile pentru curăţarea apelor. Fiecare trebuie să-şi asume responsabilitatea. Tot timpul sunt discuţii când apare ceva; când nu e ceva, atunci nu spune nimeni nimic”, a subliniat Bogdan Badea.
Preşedintele Directoratului Hidroelectrica a precizat, totodată, că, în prezent, s-a ajuns într-o cursă contra-cronometru între cei care aruncă gunoaiele şi cei care le strâng.
„Suntem într-o cursă contra-cronometru între cei care aruncă gunoaiele şi cei care strâng deşeurile. Producţia este afectată din cauza acestor PET-uri, a gradului de înfundare a grătarelor. Pe Oltul mijlociu au fost două ore în care produceam energie şi alte două ore când strângeam deşeuri. Am fost nevoiţi să întrerupem producţia din cauza înfundării grătarelor. În continuare ne izbim de aceeaşi problemă, la acest moment. Sperăm să se adune toate gunoaiele din păduri, pentru că vine un week-end prelungit şi se mai fac grătare… Probleme foarte mari au fost pe zona Moldovei şi pe zona Olteniei”, a afirmat Badea.
Reamintim, luna trecută, Hidroelectrica anunţa că poluarea de pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui este una dintre cele mai grave, efortul financiar estimat pentru ecologizare fiind de 861.000 lei, fără TVA.
„După viitura produsă în 30 iunie – 1 iulie, apele mari ale râului Bistriţa continuă să aducă importante cantităţi de deşeuri – în special plastic şi resturi vegetale, care se acumulează în zona Barajului Izvorul Muntelui său rămân în suspensie pe lac. Hidroelectrica estimează că sunt de colectat circa 200 de tone de material lemnos, 45 de tone de mase plastice şi 10 tone de alte deşeuri. Materiile poluante sunt răspândite pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare (1% din suprafaţa lacului) şi se îndreaptă în mod natural către frontul de retenţie al hidrocentralei Dimitrie Leonida (Stejaru)”, se arăta într-un comunicat de presă al companiei.
Potrivit reprezentanţilor producătorului de energie, Hidroelectrica face, încă de la începutul acestui an, eforturi pentru ecologizarea luciului de apă şi a cuvetei lacului Izvorul Muntelui şi, în plus faţă de deşeurile acumulate pe lac după ultima viitură, societatea a mai colectat, pe propria cheltuială, începând cu primăvara acestui an, 37 tone lemn, 15 tone PET-uri şi trei tone de alte deşeuri.
În data de 21 iunie 2018, Hidroelectrica a obţinut în instanţă anularea măsurilor impuse de Garda Naţionala de Mediu – Comisariatul Judeţean Neamţ, prin Nota de constatare nr. 245/ 29.04.2016, respectiv: îndepărtarea tuturor deşeurilor existente pe luciul apei la baraj Izvorul Muntelui, cu termen de realizare 28.06.2016; igienizarea luciului lacurilor de acumulare Izvorul Muntelui, Bâtca Doamnei, Vaduri şi Pângăraţi.
Hidroelectrica a recurs la soluţionarea pe cale juridică a divergenţelor cu Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ şi Garda Naţională de Mediu, după ce a primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ notificarea prealabilă emiterii deciziei de suspendare a activităţii la punctul de lucru Baraj Izvorul Muntelui. În prezent, riscul de oprire a activităţii a fost suspendat.
Profit istoric la Hidroelectrica
Hidroelectrica a înregistrat un profit net istoric, de 962 de milioane de lei, în primul semestru al anului 2018, în timp ce veniturile din exploatare au ajuns la 1,998 miliarde lei, conform rezultatelor financiare prezentate de preşedintele Directoratului companiei, Bogdan Badea.
„Primele 6 luni din 2018 au fost extrem de bune pentru Hidroelectrica din punct de vedere financiar şi extrem de solicitante din punct de vedere al producţiei. A fost un an cu multe precipitaţii, cu multe probleme şi nu vreau neapărat să reamintesc povestea PET-urilor, care se plimbă pe lacurile de acumulare şi care frânează producţia de energie electrică”, a spus Badea, în cadrul conferinţei de presă.
Potrivit datelor oficiale, în primele şase luni ale anului, Hidroelectrica a raportat o producţie în creştere cu 20%, faţă de intervalul similar din 2017, până la 9,17 TW, la o capacitate instalată de 6.444 MW.
La capitolul veniturilor din exploatare, compania a raportat, în primul semestru din 2018, o sumă de 1,998 miliarde de lei, în creştere cu 15,5% faţă de S1 2017, în timp ce EBIDTA s-a situat la 1,457 miliarde de lei, cu o marjă de 73%, iar cifra de afaceri a ajuns la 1,992 miliarde de lei, mai mare cu 17% raportat la perioada de referinţă.
Profitul net al Hidroelectrica înregistrat în intervalul ianuarie – iunie 2018 s-a ridicat la 962 de milioane de lei, profitul brut fiind de 1,6 miliarde de lei. Totodată, numărul mediu de angajaţi a crescut, în perioada analizată, la 3.333 persoane, faţă de 3.297, anul trecut.
În iulie 2018, Hidroelectrica a plătit acţionarilor dividende în valoare de 1,134 miliarde de lei.
În ceea ce priveşte investiţiile, în primele şase luni din acest an, acestea au depăşit 85 de milioane de lei, echivalentul a 61,82% din totalul alocat pentru anul în curs.
Cele mai importante titluri de investiţii noi planificate pentru anul în curs de Hidroelectrica sunt, printre altele: 73,3 milioane lei pentru Amenajarea Hidroenergetică (AHE) de la Livezeni – Bumbeşti, 34,2 milioane de lei pentru AHE Surduc – Siriu, 12 milioane lei pentru AHE Bistra – Poiana Mărului, 10,25 milioane lei pentru AHE Răstoliţa şi 7 milioane de lei pentru AHE a râului Argeş pe sectorul Oeşti Curtea de Argeş, trecerea pe derivaţie a Centralei Hidroelectrice (CHE).
În acelaşi timp, pentru anul 2018, Hidroelectrica estimează că valoarea celor mai importante investiţii de retehnologizare şi modernizare va fi de 187,211 milioane de lei.
Anul trecut, compania a înregistrat un profit brut de 1,603 miliarde lei, la o cifră de afaceri de 3,254 miliarde lei şi un EBITDA de 69%.
Hidroelectrica este lider în producţia de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii tehnologice pentru Sistemul Energetic Naţional.
