Din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune existente în România, 21 de grupuri funcționează ilegal, însă unele din aceste unități nu sunt în funcţiune, cum este cazul grupului 6 al termocentralei Turceni, se arată într-un raport privind starea termocentralelor pe cărbune din România, publicat marţi de Greenpeace România.
Raportul analizează legalitatea funcționării și conformarea cu standardele de emisii ale instalațiilor în funcție de prevederile autorizațiilor integrate de mediu, ale rapoartelor de monitorizare a concentrațiilor de poluanți la coș pentru trimestrul IV 2015 și trimestrul I al acestui an, precum și a debitelor masice anuale de poluanți pentru anul 2015.
“Pentru termocentralele pe cărbune, 2015 a reprezentat sfârșitul unei perioade de opt-nouă ani în care acestea trebuiau să realizeze investiții pentru reducerea poluării aerului și conformarea cu standardele europene de emisii. O parte dintre termocentrale au realizat investiții pentru reducerea emisiilor unor poluanți”, arată raportul Greenpeace.
Unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reușit să reducă poluarea, în timp ce altele au continuat să funcționeze, dintre acestea o bună parte fără a respecta standardele de emisii și în unele cazuri fără autorizații integrate de mediu valabile.
“Practic, este vorba de un impact ridicat asupra sănătății populației, ce la nivelul anului 2009 era cuantificat la 6,4 miliarde de euro anual”, spun reprezentanţii Greenpeace România.
Impactul poluării termocentralelor pe cărbune din România se ridica în anul 2009 la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronșită cronică și peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual, costurile fiind estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro annual, mai spun oficialii Greenpeace, care citează studiul ”Factura neplătită. Cum ne îmbolnăvesc termocentralele pe cărbune” realizat de Alianța pentru Sănătate și Mediu în 2013.
“În ultimii ani, termocentralele din România au avut emisii la coș cu depășiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în UE. Astfel, sunt cazuri precum cele ale termocentralelor Oradea, Mintia, Drobeta, Iași, Paroșeni, care nu au redus emisiile și funcționează ilegal. Există, de asemenea, exemplele unor termocentrale (Mintia, Turceni), cărora Garda de Mediu le-a suspendat activitatea dar acestea continuă să funcționeze, profitând de inexistența unui sistem sancționator care să descurajeze menținerea unui nivel ridicat de emisii ale termocentralelor“, a declarat autorul acestui studiu, avocatul Cătălina Rădulescu.
Din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune ale României, distribuite în 11 termocentrale, doar 2 termocentrale funcționează legal conform rapoartelor de monitorizare a emisiilor și documentației comunicate: Ișalnița și Rovinari. Termocentrala Turceni funcționează legal cu trei grupuri energetice, alte două neavând autorizație integrată de mediu, fără care funcționarea este interzisă.
“Este deosebit de grav ca o unitate industrială să funcționeze fără reglementare în privința poluării produse. Este de asemenea foarte grav că un operator industrial poate să înlăture efectele unei sancțiuni aplicate de Garda de Mediu prin simpla atacare în instanță a acesteia, echivalând practic încălcarea dreptului de mediu cu o contravenție oarecare de circulație rutieră”, a declarat, la rândul său, Ionuț Apostol, director de campanii la Greenpeace România.
Potrivit acestuia, în aceste condiții, angajamentele climatice ale României, contribuția țării noastre la limitarea creșterii temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius și tranziția către o economie cu zero emisii de carbon sunt obiective foarte distante.
Greenpeace România precizează că vrea ca, prin acest studiu, să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește impactul acestor termocentrale asupra sănătății, asupra vieții comunităților afectate de activitatea termocentralelor și a minelor de cărbune, și asupra climei și mediului înconjurător.
“Este important să subliniem că reducerea emisiilor de poluanți în aer la nivelul legal – ceea ce în multe cazuri nu s-a întâmplat – nu înseamnă că termocentralele pe cărbune ajung să nu mai aibă un impact asupra sănătății și mediului; practic, încadrarea în normele de emisii nu înseamnă că nu există poluare”, a adăugat directorul de campanii la Greenpeace România.
El spune că Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu trebuie să dispună urgent suspendarea activității grupurile energetice ce nu au autorizația integrată de mediu și/sau nu respectă normele de poluare.
Iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să aducă îmbunătățiri legislației ce reglementează emisiile industriale pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a factorilor de mediu, spun oficialii ONG-ului.
Greenpeace își propune totodată să inițieze un dialog cu factorii de decizie care trebuie să pregătească pachetul de soluții pentru dezvoltare alternativă în zonele dependente de această industrie aflată în ultimul său deceniu de funcționare, “asigurând astfel dezvoltarea post-cărbune a unor zone monoindustriale, cât și dezvoltarea unui sistem energetic românesc orientat către soluții nepoluante, de viitor”.
