Guvernul a hotărât să instituie stare de alertă în energie, pentru că nu mai curge apă pe Dunăre. Adică, din cauza secetei – nu numai la noi, ci, mai ales, în amonte – cotele fluviului au atins cote minime dramatice. De aceea s-a închis o unitate nucleară de la Cernavodă; din aceeași cauză se închide și centrala atomică de la Paks (Ungaria), iar funcționarea celor 2 reactoare de la Kozlodui (Bulgaria) este pusă sub semnul întrebării. România mai poate să-și asigure din surse interne doar undeva la 3.500 – 4.000 MWh, dar consumă, acum, pe caniculă, circa 7.500 – 8.000 MWh. Când au mai fost situații critice, România s-a descurcat pentru că a importat. Acum nici nu prea mai are de unde importa. Și nici cine importa. Pentru că autoritățile au reușit ”marea performanță” ”să omoare” traderii, suprataxându-le activitatea până și-au luat câmpii! Iar acum nu prea mai are cine aduce energie electrică în țară. În plus, toți vecinii suferă. Și toată lumea dă vina pe Dunăre. Nimeni nu pune problema de ce a ajuns România în situația aceasta! Că s-au închis grupuri energetice de mii de MW, fără să se pună în loc alți producători flexibili de energie. Că se știe de aproape 25 de ani problema cu brațul Bala, dar autoritățile și-au aruncat ”pisica” de la una la alta, fără să se facă ceva. Că s-a investit în mii de MW în parcuri eoliene și fotovoltaice, împreună cu alte mii de MW la prosumatori, dar nu s-a investit mai deloc în stocare. Că s-au pierdut sute de milioane de euro în generarea clasică de energie, bani din PNRR, din cauza – cel mai probabil! – a indolenței, neștiinței sau, poate, chiar a reavoinței! Ar trebui să ne crape obrazul de rușine că noi, o țară membră UE și NATO, am ajuns să cerem ajutor de urgență unei țări (Ucraina) aflată în război! Până acum, toată lumea s-a complăcut într-un ”dolce far niente” (n.r. – dulcea trândăvie). Nimeni n-a făcut nimic. Avem o Strategie Energetică. Dacă nu e bună, să se apeleze la specialiști și să o îmbunătățească. Dar ce-ar fi ca, măcar acum, să începem s-o punem în aplicare?!
”În ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocată de prim-ministrul Ilie Bolojan, a fost aprobată Hotărârea CNSU pentru declararea stării de alertă la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
Potrivit Hotărârii CNSU, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor și Ministerul Apărării analizează situația operativă și identifică soluțiile necesare pentru creșterea nivelului apei din bazinul de retenție al reactorului nr. 2 pentru a se putea menține în funcțiune CNE Cernavodă. Transelectrica dispune măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Energetic Național (SEN), inclusiv prin creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.
ANRE și Transelectrica urgentează procedurile pentru punerea în funcțiune a tuturor capacităților de producție aflate în stadii avansate de autorizare, se mai arată în comunicat.
În plus, toate capacitățile de producție de energie electrică au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă – atât centralele pe gaz, care produc în cogenerare, cât și centralele pe cărbune. Centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în așa fel încât, atunci când se înregistrează deficit de energie, să fie disponibil aportul maxim și din acest sector de producție. ANRE și Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgență, toate capacitățile care sunt finalizate și sunt în faza de obținere a autorizațiilor de exploatare, pentru a putea intra imediat în producție – fotovoltaic, eolian, stocare.
”S-au autorizat peste 400 de MW în aceste zile, dintre care o treime pe capacități de stocare, pentru ca și acestea să-și aducă aportul în această situație. De asemenea, pentru a limita consumul la orele de vârf, prim-ministrul Ilie Bolojan a făcut apel la instituțiile publice a căror activitate nu este absolut necesară seara, companii, cetățeni, să reducă voluntar consumul de energie la orele de vârf”, mai precizează comunicatul Guvernului.
Ajutor de la Ucraina, o țară în război
Ucraina are capacitate de energie electrică în rezervă şi a fost de acord să exporte în România, în condiţii de piaţă, astfel încât să ne echilibreze sistemul energetic naţional, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan, care deţine şi funcţia de ministru interimar al Energiei, într-o conferinţă de presă.
„Aşa cum România, în situaţia în care Ucraina a avut probleme de alimentare cu energie electrică în ultimii ani, a alocat atunci când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, şi Ucraina, tot în regim comercial, în condiţii de piaţă, alocă aceste cote de energie şi, atunci când au capacitate în rezervă, aşa cum se întâmplă în această perioadă, au fost de acord să exporte practic energie electrică în România în aşa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic naţional. Sunt proceduri standard care se aplică. Transelectrica le-a aplicat de mai multe ori. Acum e o formulă de reciprocitate. Există un surplus de energie o perioadă de timp în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.
Acesta a precizat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei şi ministru al Energiei, Denis Şmîhal, pentru a susţine România cu producţia din una dintre centralele nucleare ale ţării. „Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deţine şi portofoliul energiei, domnul Şmîhal, pentru a ne susţine în perioada următoare cu producţia din una din centralele nucleare ale Ucrainei. Şi în acest sens Transelectrica şi Nuclearelectrica vor purta discuţii în aceste zile pentru un ajutor de urgenţă din partea Ucrainei în orele de seară. Şi pe celelalte pieţe, zona Bulgaria, Grecia, discutăm în aşa fel încât să asigurăm la maximum posibil necesarul de energie electrică în orele de seară”, a spus prim-ministrul.
Toată lumea solicitată ”să pună umărul”
Autorităţile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară şi există proceduri gestionate de Transelectrica şi care vor fi puse în practică astfel încât să fie asigurată funcţionarea sistemului, a mai spus premierul interimar Bolojan.
„Autorităţile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară. Este o primă dovadă de responsabilitate. În al 2-lea rând, există proceduri în astfel de situaţii, care sunt gestionate de compania Transelectrica, şi aceste proceduri vor fi puse în practică în aşa fel încât să asigurăm funcţionarea sistemului. Ei notifică companiile. Se ştie fiecare companie la ce nivel de prioritate este în această zonă”, a explicat Bolojan.
Acesta a subliniat că există posibilitatea ca, pe spaţii mici, să aibă loc întreruperi în alimentarea cu energie electrică, din diferite motive. „Nu suntem în situaţia în care am avea probleme la o scară extinsă. Dar întreruperi de curent avem întotdeauna pe spaţii mici, din diferite motive. (…) Nu exclud posibilitatea să fie întreruperi, dar nu există în momentul de faţă niciun fel de date care să ne ducă către scenariile pe care le sugeraţi”, a precizat prim-ministrul.
Pe de altă parte, şeful Executivului a afirmat că prosumatorii care au capacităţi de stocare pot fi de ajutor în această perioadă, aceştia putând stoca energie pe parcursul zile, când există un exces de producţie, şi pe care să o pot elibera, seara, în reţeaua naţională.
„Prosumatorii care au capacităţi de stocare ajută într-o manieră importantă, cei care au baterii, pentru că pot stoca pe parcursul zilei, când avem un exces de producţie, şi pot elibera, dacă îndeplinesc toate condiţiile, în reţeaua naţională, ceea ce stochează, în cursul orelor de seară. Toţi cei care au posibilitatea de a stoca prin baterii au toate datele la dispoziţie şi au fost avertizaţi şi rugaţi să folosească această oportunitate şi e o decizie economică la un moment dat. Cei care au capacitate de stocare au tot interesul să vândă la orele de seară, pentru că atunci preţul este mult mai mare decât în cursul zilei. Dar, de-a lungul anilor, una dintre erorile care au fost făcute este că noi nu am stimulat zona de stocare sau nu am condiţionat finanţările pentru fotovoltaice şi de stocare. (…) Estimarea mea este că, dacă ţinem o linie corectă, anul viitor ar trebui să fim într-o situaţie incomparabil mai bună, având mult mai multe capacităţi de stocare care să ne permită să atenuăm volatilitatea producţiei de energie în orele de seară”, a mai spus premierul.
Totodată, în opinia sa, ar trebui finalizate lucrările la hidrocentralele realizate în proporţie de 70%-90%, blocate din cauza unor procese, deoarece acestea ar însemna un aport suplimentar la producţia de electricitate.
„Aşa cum ştiţi, există multe procese care au fost generate de probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. Din păcate, o parte din aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau cu blocarea lucrărilor, cu blocarea diferitelor autorizaţii de mediu, de construire şi aşa mai departe. Dar asta nu ţine de Ministerul Mediului, ci ţine de instanţe, ţine de cei care au contestat aceste lucrări. Şi eu consider că, o dată ce o lucrare este realizată într-o proporţie foarte mare, o dată ce intervenţia omului s-a făcut masiv într-o anumită zonă, decizia raţională este să încheiem aceste lucrări şi fiecare capacitate realizată în proporţie de 70%, 80%, 90%, aşa cum avem câteva capacităţi, odată intrată în producţie, ar fi un aport suplimentar la o producţie de energie electrică pe apă, una dintre cele mai curate, şi la echilibrarea sistemului naţional”, a transmis Ilie Bolojan.
Apel de la directorul general Electrica
Alexandru Chiriță, directorul general al Grupului Electrica, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din România, face un apel pe Linkedin către marii consumatori industriali să-și mute producția din orele de vârf de consum, în celelalte ore. ”Toată lumea are o soluție pentru sistemul energetic. În comentarii, în studiouri, în dezbateri . Noi nu avem nevoie de încă o soluție. Avem nevoie de patru ore. Companiilor industriale pe care le alimentăm: postarea asta o citește toată piața, dar e scrisă doar pentru voi. Vă știm profilul de consum mai bine decât oricine. E meseria noastră. Știm că între șapte și unsprezece seara sistemul trece prin cele mai grele ore ale anului. Dunărea e la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar seară de seară echilibrul se cumpără tot mai scump. Și mai știm un lucru pe care nu-l spune nimeni: la prânz, soarele ne dă mai multă energie decât putem folosi. Ne lipsește ora potrivită. Voi sunteți singurii care pot schimba ora. O familie poate stinge un bec. O fabrică poate muta un munte. Un schimb reprogramat. O moară pornită la prânz. Un depozit răcit cu patru ore mai devreme. Atât. În august, prin programul „Ținem România Aprinsă”, energia activă pe care o mutați pe soare este gratuită. Verificată pe contorul inteligent. Scrisă pe factură. Singura investiție este o decizie. În septembrie public lista companiilor care au ținut România aprinsă. Nu va fi o listă lungă. Va fi o listă bună. Iar sigiliul de partener va sta bine la poarta fabricii, acolo unde angajații voștri intră știind pentru cine au mutat ziua. Managerul vostru de cont are deja detaliile și actul adițional. Cereți-i-l. Sau scrieți-mi direct aici. Rapoartele de sustenabilitate se scriu primăvara. România o ținem aprinsă acum”, scrie Alexandru Chiriță.
Alexandru CHIRIȚĂ
La fel, premierul Bolojan a afirmat că este importantă şi economisirea voluntară în orele de seară, când există un deficit de energie. „Fac un apel către cetăţeni, în special către companii, către autorităţi publice, să îşi facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânşii în aşa fel încât să luăm în calcul şi planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanţi pentru a asigura energia electrică către populaţie. Estimările noastre, pe fondul secetei şi al prognozelor meteo, sunt că nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitaţii importante. Pe fondul creşterii temperaturilor e posibil ca şi consumul să crească, ajungând până la 8.000 de megawaţi pe zi în orele de seară. În această situaţie, fiecare megawatt care este economisit este foarte important”, a susţinut Ilie Bolojan.
Risc să se închidă și al doilea reactor de la Cernavodă
Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis şi cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional. O producţie foarte importantă, pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul creşte foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor şi pe râuri, avem o capacitate limitată de a creşte producţia în hidrocentrale, putând să depăşim cu puţin peste 1.000 de megawaţi pe zi. În această situaţie, faţă de un consum normal de peste 7.000 de megawaţi, suntem în situaţia ca în orele de seară să importăm, în prezent, aproximativ 1.700 de megawaţi. În condiţiile în care s-ar opri şi al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawaţi producţie în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawaţi în aşa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a subliniat premierul interimar.
„În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia, zilele trecute, să oprim un prim grup (n.r. – Unitatea 1). Aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ambele ţări ne-am redus capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate”, a explicat acesta.
Bani pentru mai multă apă pe Dunăre
Premierul a mai spus că un lucru important în această perioadă îl reprezintă menţinerea în funcţiune a grupul doi de la Cernavodă. În acest sens, Guvernul a alocat, în şedinţă, printr-o hotărâre, şapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administraţia Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducţiunii dinspre Cernavodă.
Scopul este de a menţine, chiar în condiţiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducţiune, de unde îşi extrag apa pompele care asigură răcirea centralei, în aşa fel încât pe Canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să fie un debit relativ constant.
„Toţi cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, să asigure dragajul. Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcţiona fluxul principal către această zonă”, a precizat Bolojan.
”În contextul măsurilor dispuse de autorităţi pentru diminuarea efectelor secetei hidrologice asupra sistemului energetic naţional, Ministerul Apărării Naţionale participă, alături de celelalte instituţii ale statului, la misiunea de amenajare a unui prag submers pe braţul Bala, lucrare destinată asigurării debitului de apă necesar funcţionării în condiţii de siguranţă a Reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă”, se arată într-un comunicat de presă.
La misiune participă structuri ale Forţelor Navale Române – Centrul 39 Scafandri „Amiral Ilie Ştefan”, Flotila Fluvială şi Direcţia Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” – în cooperare cu Brigada 10 Geniu. Ministerul Apărării Naţionale acţionează cu 102 militari şi 16 mijloace tehnice, punând la dispoziţie personal de specialitate, expertiză tehnică şi capabilităţi unice necesare executării lucrărilor.
În cadrul misiunii, specialiştii EOD ai Centrului 39 Scafandri „Amiral Ilie Ştefan” au executat o detonare controlată pentru dislocarea unei formaţiuni stâncoase din albia braţului Bala, activitate necesară pentru realizarea pragului submers şi redistribuirea debitelor către braţul Dunărea Veche.
”Prin implicarea sa în această misiune, Ministerul Apărării Naţionale contribuie la protejarea unei infrastructuri critice de importanţă strategică şi demonstrează capacitatea Armatei României de a pune rapid la dispoziţia statului capabilităţi specializate pentru gestionarea situaţiilor de criză cu impact asupra securităţii energetice şi naţionale”, se mai arată în comunicat.
„Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dezlocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii forțelor navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei sub merse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine (n.r. – luni, 3 august). Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărămița treptat malul stâncos cu același obiectiv creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale.
Poate acum chiar se întâmplă. Lucrări se tot încearcă din anii ’50
Pentru a crește aportul de apă către sectorul Cernavodă, autoritățile au pregătit o intervenție hidrotehnică complexă în zona Brațului Bala. După finalizarea măsurătorilor batimetrice efectuate de Forțele Navale Române, „va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala”.
În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Operațiunea presupune realizarea unui „epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă”.
De remarcat, despre problemă se știe de ani de zile, dar autoritățile ”și-au aruncat pisica” una alteia!
În anul 2018, Alina Florina Nicolae scria, în teza sa de doctorat (citată de publicația money.ro), că ”în anii ’50 au fost propuse următoarele lucrări: mutarea gurii brațului Bala în amonte de stânca de submersie de la Pârjoaia; realizarea unui dig de dirijare pe malul stâng al brațului Bala pentru anihilarea efectului de epiu submers al stâncii de la Pârjoaia şi dirijarea curentului pe Dunărea Veche; bararea brațului Bala printr-un dig şi mutarea gurii acestuia spre aval. Suplimentar, pentru sporirea adâncimilor navigabile la niveluri scăzute, se preconizau lucrări de calibrare a albiei pe Dunăre între km 345 – 238. Abandonarea lucrărilor la canalul Dunăre – Marea Neagră, în 1953 a condus implicit şi la renunțarea realizării amenajărilor menționate anterior.
În perioada 1979 – 1986, pe baza studiilor pe model efectuate la Institutul de Cercetări Hidrotehnice (actualul INCDPM), s-au întocmit documentații de proiectare prin care se prevedeau, printre altele, în zona brațului Bala, construcția unui dig de închidere şi dirijare pe malul stâng, protecția malului drept şi realizarea a două praguri de fund submersibile în vederea reducerii debitelor lichide.
După 1990 proiectul s-a reactualizat, propunându-se execuția unui singur prag pe brațul Bala la km 9,5 cu cota la -1,85 m față de etiajul local Călăraşi, pentru sporirea debitelor pe Dunărea Veche. Pe lângă acesta, a fost realizat un dig de dirijare, pe malul stâng al Dunării, pe brațul Bala, astfel încât lățimea albiei la intrarea pe braț să se reducă. Sistate din nou, la sfârșitul anului 1995, lucrările nefinalizate din zona amonte a brațului Bala au condus la accelerarea absorbției debitelor mici pe acest braț, ca urmare a îngustării secțiunii. Totodată lucrările nefinalizate au condus la modificarea formei albiei la intrarea pe brațul Bala ca urmare a eroziunilor cauzate de creșterea vitezelor de curgere (Tractebel Development Engineering, 2012).
Acest fapt a generat reducerea drastică a adâncimilor necesare navigației şi neasigurarea debitelor necesare de captat pentru unitățile CNE Cernavodă (Buzuloiu Gh. şi Chirilă C. 2003). În acest context, a fost necesar să se propună o nouă serie de lucrări hidrotehnice prin care să se asigure condițiile optime de navigație, pe tot parcursul anului. Aceste construcții sunt reprezentate de: un prag de fund, un dig de dirijare şi o apărare de mal, toate realizate pe brațul Bala (…). Prin realizarea acestor construcții hidrotehnice se urmărește modificarea distribuției debitelor între brațele Dunărea Veche şi Bala, contribuind prin aceasta esențial la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunărea Veche Inferioară”, se arată în teza de doctorat.
Adică, încă din anul 2003, când s-a oprit pentru prima dată singurul reactor ce exista atunci la Cernavodă, tot din cauza secetei și a apelor scăzute ale Dunării și de când Gh. Buzuloiu și C. Chirilă au realizat studiul citat în teza de doctorat, se cunoștea problema și se găsise soluția. Nimeni n-a făcut nimic!
Și vecinii suferă
Nivelul scăzut record al apelor Dunării determinat de secetă a obligat hidrocentralele din Serbia să-şi reducă drastic producţia, până la doar 20% din capacitate, a declarat duminică ministrul sârb al energiei, îndemnând populaţia să consume energie electrică în mod „raţional”, relatează AFP, preluat de Agerpres.
„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%”, a precizat Dubravka Djedovic Handanovic pentru televiziunea naţională RTS, referindu-se la cele două centrale situate la graniţa cu România şi care asigură aproximativ 18% din producţia anuală de energie electrică a Serbiei.
În plus, „pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cele mai scăzute niveluri de producţie la centralele Djerdap de la punerea lor în funcţiune”, în anii ’70, a mai spus Handanovic.
În Serbia, termocentralele asigură aproximativ 70% din energia electrică, în timp ce hidrocentralele furnizează 30%.
Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitaţii semnificative de-a lungul cursului fluviului în următoarele cinci sau şase săptămâni.
Duminică, Ungaria a anunţat oprirea singurei sale centrale nucleare, cea de la Paks, o premieră în ultimii 44 de ani; producţia de energie electrică este afectată şi în România şi Bulgaria din acelaşi motiv, a amintit ministrul sârb, în timp ce consumul creşte pe fondul utilizării sistemelor de aer condiţionat în timpul unui nou val de căldură extremă.
„Îndemn cetăţenii să utilizeze energia electrică în mod responsabil, pentru a ne ajuta să depăşim această perioadă de secetă”, a subliniat ea.
Situaţia de pe cursul Dunării în Serbia este critică în special în nord, în apropierea frontierelor cu Ungaria şi Croaţia, unde debitul era de 750 m3/s duminică dimineaţa, conform Institutului meteorologic sârb. În această zonă, nivelul apei fluviului a atins un minim istoric în urmă cu câteva zile şi continuă să scadă, situaţie care a obligat autorităţile să oprească o pompă care direcţionează apa din Dunăre către un sistem de canale lung de 960 km, utilizat pentru irigarea a peste un milion de hectare de teren arabil din nordul ţării.
