România s-a ales cu încă 6 proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligațiilor privind adoptarea sau aplicarea legislației comunitare. Partea proastă este că în alte două cazuri s-a înaintat pe calea procedurilor, pentru neadoptarea legislației spălării banilor ajungându-se chiar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE); Comisia a cerut penalități. De remarcat este faptul că CE s-a mișcat foarte repede și a inițiat procedurile de penalizare imediat după scurgerea timpului de conformare, astfel că există un caz în care toate țările UE, cu o sigură excepție, au deschise proceduri de infringement.
Comisia a trimis România, alături de Grecia și Irlanda, în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au transpus cea de A 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor în legislația lor națională. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când vor fi luate măsurile necesare.
„Spălarea de bani și finanțarea terorismului afectează UE în ansamblu. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot susține, și adesea o fac, infracțiuni într-o altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, eliminând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”, a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a Directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin: întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili; stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale; facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste; instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului; extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.
Între timp, în urma dezvăluirilor aduse de Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus o A 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, care să intensifice lupta împotriva spălării de bani și a finanțării activităților teroriste. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații, crearea unor registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020, precizează comunicatul de presă al Executivului comunitar.
Aviz la emisii industriale
România a înaintat în procedura de infringement deschisă de CE, care a trimis aviz motivat, pentru că nu a transpus pe deplin legislația UE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere [Directiva (UE) 2015/2193]. Directiva reglementează emisiile de SO2, de NOx și de pulberi în atmosferă cu scopul de a reduce aceste emisii și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care le pot determina. Directiva stabilește, de asemenea, norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon. Statelor membre li s-a cerut să comunice măsurile naționale de transpunere a directivei în legislația națională până la 19 decembrie 2017. Dat fiind că România nu a respectat termenul, Comisia i-a trimis, în ianuarie 2018, o scrisoare de punere în întârziere. Dacă, în 2 luni, România nu se conformează, CE poate sesiza Curtea de Justiție a UE.
Infringement pentru Govora și Deva
Comisia a deschis procedură de infringement împotriva României și a trimis o scrisoare de punere în întârziere, „din cauza incapacității acestei țări de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la două instalații mari de ardere”, se arată într-un comunicat al CE. Conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), care protejează cetățenii împotriva emisiilor periculoase provenite de la instalații industriale, statele membre trebuie să respecte un plafon național de emisii pentru pulberi și pentru dioxid de sulf. „Instalațiile incluse în planul național de tranziție pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii până în 2020, cu condiția respectării limitei naționale. Două instalații mari de ardere – Govora 2 și Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naționale pentru dioxid de sulf și pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății publice”, punctează comunicatul. Întrucât România nu a luat măsurile necesare pentru a preveni aceste depășiri, Comisia a decis să deschidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Securitate cibernetică
Comisia Europeană a decis să trimită câte o scrisoare de punere în întârziere către 17 state membre, printre care și România, solicitându-le să transpună integral în legislația națională primul act din legislația UE privind securitatea cibernetică. „Obiectivul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS; Directiva 2016/1148/UE) este de a obține un nivel ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE, prin dezvoltarea capacităților naționale în domeniul securității cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE și prin impunerea obligativității raportării incidentelor de către operatorii de servicii esențiale și de către furnizorii de servicii digitale”, se arată într-un comunicat de presă al executivului comunitar. Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS în legislațiile naționale până la 9 mai 2018, întrucât aceasta a intrat în vigoare în august 2016.
Nemulțumiri comunitare la RCA-ul românesc
Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, prin care îi cere să își transmită observațiile cu privire la normele sale naționale referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.
Normele naționale actuale impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia este de opinie că aceste obligații contravin dispozițiilor articolelor 21 și 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții referitoare la principiul libertății tarifare.
Legislația națională menționată cuprinde, de asemenea, dispoziții care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească cuantumul primei ținând seama de riscurile asociate. În opinia Comisiei, aceste dispoziții contravin articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto, care impune ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice.
Cvasitotalitate la infringement
Comisia a deschis proceduri de infringement împotriva tuturor statelor UE, cu excepția Lituaniei, pentru că legislațiile și practicile naționale nu corespund normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE).
UE a instituit un sistem modern de recunoaștere a calificărilor și a experienței profesionale în întreaga UE. Acesta îi ajută pe profesioniștii care doresc să se stabilească sau să își ofere serviciile în alte state membre în recunoașterea calificărilor lor, garantând, în același timp, un nivel sporit de protecție pentru consumatori și pentru cetățeni.
Scrisorile de punere în întârziere înaintate statelor membre „vizează aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale, în special introducerea cardului profesional european, mecanismul de alertă, posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională, proporționalitatea cerințelor lingvistice și înființarea de centre de asistență”, informează CE. În plus, Comisia ridică, de asemenea, probleme legate de transparența și proporționalitatea obstacolelor în materie de reglementare în domeniul serviciilor profesionale, parțial menționate în Comunicarea din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale.
Mobilitate cu infringement
România s-a mai ales cu o procedură de infringement, alături de alte 16 state comunitare, pentru că nu a comunicat legislația națională care transpune în întregime Directiva privind condițiile de intrare, de ședere și de mobilitate în interiorul UE a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (Directiva 2016/801). Termenul până la care statele membre trebuiau să își alinieze legislația la directiva menționată și să informeze în acest sens Comisia a fost 23 mai 2018.
Trebuie Registru cu numele pasagerilor
Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere pentru 14 statemembre, inclusiv România, pentru neîndeplinirea obligației de a comunica adoptarea legislației naționale de transpunere integrală a Directivei 2016/681 privind datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR).
Statele membre ar fi trebuit să transpună Directiva în legislația națională până la 25 mai 2018. Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarcă pentru zboruri. Aceste date pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plată. Directiva prevede ca statele membre să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor. Prelucrarea datelor PNR este un instrument important de combatere a terorismului și a infracțiunilor grave, ajutând la detectarea tiparelor de călătorie suspecte și la identificarea infractorilor și a teroriștilor potențiali, inclusiv a celor necunoscuți de către autoritățile de aplicare a legii.
„În ultimii ani, Comisia a făcut toate eforturile pentru a ajuta statele membre să-și dezvolte propriile sisteme naționale PNR, prin furnizarea de expertiză și de finanțare, precum și prin facilitarea schimbului de bune practici. Cu toate acestea, pentru a ajuta cadrul sistemului PNR să își atingă întregul potențial, este crucial ca statele membre să dețină sisteme funcționale”, se arată în comunicatul CE.
Potrivit legislației, statele membre care au primit scrisori de punere în întârziere au termen 2 luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
