Construcţia interconectorului Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector (AGRI), prin care gazele azere vor ajunge în România în stare lichefiată, ar putea începe după 2019, după ce România îşi pune la punct reţeaua de transport gaze naturale, a declarat miercuri ministrul Energiei, Andrei Gerea. Miniştrii Energiei din Republica Azerbaidjan, Georgia şi România au semnat la Bucureşti Declaraţia Comună a Reuniunii Inter-ministeriale cu privire la proiectul interconectorului AGRI. Ultima Reuniune Inter-ministerială care a avut loc tot la Bucureşti, în mai 2011.
Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector (AGRI) este un proiect pentru transportul gazelor naturale provenite din Azerbaijan, prin Georgia, către România și mai departe către piața Uniunii Europene. Proiectul prevede construcția unui terminal de lichefiere a gazelor pe litoralul Mării Negre, în Georgia, și transportul maritim al acestora în România, unde se va construi o unitate de regazeificare.
Potrivit studiului de fezabilitate realizat, sunt luate în calcul două scenarii de capacitate analizate, respectiv 5 miliarde metri cubi/an şi 8 miliarde mc/an.
„Practic, astări am semnat o declaraţie comună de continuare, această întâlnire a noastră a fost prilejuită în primul rând de prezentarea studiului de fezabilitate de compania care l-a realizat. Concluziile acestui studiu arată că avem două variante de lucru viabile, pentru două capacităţi diferite, de 5 miliarde şi de 8 miliarde metri cubi. Aceste cifre pot fi şi ele îmbunătăţite. Am stabilit să continuăm dezvoltarea acestui proiect şi pe nişte baze tehnice care să permită dezvoltarea şi creşterea capacităţii dacă este nevoie. Pentru asta trebuie să continuăm să găsim însă surse de finanţare şi totodată să invităm şi alte paricipanţi”, a declarat Andrei Dominic Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, în urma întâlnirii.
Gerea a precizat că a avut discuţii în ultima lună şi cu miniştrii energiei din Bulgaria şi din Serbia, „care şi-au manifestat interesul pentru apropierea de acest proiect”. Ministrul urmează să se întâlnească cu aceştia în următoarele două săptămâni, cărora le va prezenta concluziile studiului de fezabilitate.
Întrebat cât va costa acest proiect, Gerea a precizat că vorbim de costuri estimative, în jur de un miliard de euro pentru partea română.
„Noi trebuie să construim un terminal, dar avantajul României este că noi oricum dezvoltăm o infrastructură pe teritoriul României. Noi suntem incluşi pe lista de Proiecte de Interes Comun a UE cu magistrala care va lega Marea Neagră de graniţa de vest a României. Iar această infrastructură, care va fi dezvoltată şi cu finanţare europeană, reprezintă un mare avantaj pentru AGRI, pentru că deja îi asigură tranziţia către partea europeană. Pentru că numai acest proiect va costa un miliard de euro”, a subliniat Gerea.
El a menţionat că nu poate avansa un termen pentru când va începe construcţia. Şi asta din cauză că „acest lucru depinde foarte mult şi de piaţă şi de cei care forează în mare, ei se uită la evoluţia pieţei, la conjunctura internaţională. Toate sunt nişte variabile pe care nu le putem controla, dar putem avansa nişte estimări, este o dorinţă a noastră, noi trebuie să avem această magistrală internă de transport terminată undeva în jurul lui 2019, pentru că fără ea nu putem discuta de proiect”, spune Andrei Gerea.
Proiectul va fi finanţat din sursele companiilor participante, din partea României doar Romgaz.
„Durează, nu putem începe mâine. Nu are nicio raţiune economică să faci terminalele fără să ai reţeaua de transport. Iar reţeaua aceasta care există trebuie şi ea la rândul ei dezvoltată, upgradată, în sensul de a suporta presiuni de transport superioare celor cu care se lucrează acum. Noi avem presiuni în jur de 15 bari faţă de 40-50 cât e în jurul României”, a adăugat Gerea.
La rândul său, ministrul azer al Energiei, Natig Aliyev, a declarat că există toate motivele pentru a continua eforturile începute acum câţiva ani privind proiectul AGRI. Potrivit lui Natig Aliyev, costurile proiectului variază între două și cinci miliarde de dolari.
Totodată, autorităţile spun că s-au realizat demersurile de promovare a acestui proiect la nivelul Uniunii Europene, demersuri care s-au concretizat prin includerea sa în lista Proiectelor de Interes Comun, care va fi finalizată în cursul acestui an.
Proiectul îşi propune transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere, implicând construcţia a două terminale de lichefiere (pe coasta georgiană a Mării Negre) şi respectiv, regazeificare (pe coasta românească a Mării Negre). Volumele de gaze sunt destinate în principal asigurării consumului României şi Ungariei, restul fiind direcţionate către alte potenţiale pieţe din Europa, evidenţiate în cadrul Studiului de Fezabilitate.
Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a fost iniţiat în 2010, printr-un memorandum semnat la Bucureşti între România, Azerbaidjan şi Georgia, iar ulterior s-a alăturat şi Ungaria.
Societatea AGRI LNG Project Company are ca acţionari Romgaz Mediaş (România), SOCAR (Azerbaidjan), Georgian Oil and Gas Corporation – GOGC (Georgia) şi Magyar Villamos Muvek – MVM (Ungaria).
Proiectul prevede realizarea unui terminal de lichefiere a gazelor la Batumi, Georgia, şi a unui terminal de regazeificare la Constanţa. Practic, proiectul prevede transportul gazelor azere în Georgia, pe coasta Mării Negre, prin conducte,unde gazul va fi lichefiat şi transportat până la Constanţa cu vase speciale, numite metaniere. La Constanţa, gazele sunt din nou regazeificate şi trimise mai departe, prin conducte, în România şi apoi, prin conductele de interconectare precum Giurgiu – Ruse şi Szeged – Arad, spre restul Europei.
