Acasă Economie Gazul natural va rămâne combustibilul de tranziţie cel mai important

Gazul natural va rămâne combustibilul de tranziţie cel mai important

de M G

Concluzia primei zile a celei de-a VI-a ediții a Romanian International Gas Conference (RIGC), ce se desfășoară, la București, în perioada 7-8 noiembrie, este că gazul natural va rămâne combustibilul de tranziţie cel mai important până în anul 2050, dar că trebuie utilizat și pentru a produce bunuri cu valoare adăugată cât mai mare, în condițiile în care securitatea energetică este mai importantă ca niciodată.

Gazele naturale vor rămâne combustibilul de tranziţie cel mai important, până în anul 2050, a declarat directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu.

„Gazele naturale vor rămâne combustibilul de tranziţie cel mai important, până în 2050. Ce ne dorim de la aceste surse energetice? Vrem să fie accesibile pentru ca economia României şi a Europei să rămână competitivă. Deci, este important să avem surse de gaze naturale interne şi o aprovizionare internă într-o perioadă de volatilitate a preţurilor şi să asigurăm căile, reţelele de transport. Am văzut cât de importante au fost aceste lucruri pentru România. Am trecut deja de a doua iarnă în care n-am avut probleme. Este vorba despre un proces lung de transformare către emisii de carbon zero. Noi suntem aproape 100% o companie de gaze naturale. Avem explorare şi exploatare a gazelor şi ne dorim să investim în procesul de decarbonizare, dar şi să ne gândim la sustenabilitatea întregului model de afaceri, ceea ce înseamnă că trebuie să fim foarte precauţi în abordarea noastră”, a afirmat Popescu.

Potrivit acestuia, sondele vechi din România au nevoie de investiţii, timp în care prioritatea o reprezintă securitatea energetică.

„Vrem să investim şi în producţia offshore. Am investit mult, avem în special sonde mature care au nevoie de investiţii, însă avem nevoie de resurse suplimentare. Am început să forăm în rezervorul Caragele şi am început în anumite locuri în Iernut anumite lucrări. Dacă vorbim despre securitatea energetică, aceasta este o prioritate, iar investiţiile din Marea Neagră ne vor întări poziţia ca furnizor de securitate energetică în România şi în regiune, iar în felul acesta vom alinia întregul spectru. Este important ca proiectul Neptun Deep să fie susţinut de toată lumea, de toate părţile şi să se înţeleagă cât de important este, având în vedere calea noastră către emisii de carbon zero”, a punctat Răzvan Popescu.

Utilizarea gazului în țară va aduce plus-valoare

O folosire a gazului natural în interiorul ţării, nu neapărat pentru încălzire sau pentru producţia de energie electrică, va aduce o plus-valoare mult mai mare în industria românească, a declarat, la rândul său, Virgil Popescu, preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor.

„România este una dintre cele mai puţin dependente state de importurile de gaze naturale şi, în funcţie de iarnă, dacă va fi ca anul trecut, putem spune că nu avem nevoie de importuri sau de o foarte mică parte de importuri (…) Trebuie să fim pregătiţi pentru a consuma intern acest gaz, pentru că furnizăm surplus de gaze naturale către vecinii noştri. Dar o folosire a gazului natural în interiorul ţării şi nu neapărat pentru încălzire sau pentru producţia de energie electrică va aduce o plus-valoare mult mai mare în industria românească. Asta înseamnă că ne pregătim alături de Europa pentru o reindustrializare a Europei şi o scăpare şi de dependenţa de alte state, de anumite materii critice, de anumite componente pe care le importăm. Eu cred cu tărie în România poate fi făcută o reindustrializare şi cred că ea trebuie să se bazeze pe materii prime pe care le avem. Le-am spus tot timpul colegilor europeni de ce România doreşte să folosească gazul ca şi combustibil tranziţie. Mulţi dintre ei nu ştiau nici că există BRUA operaţionalizat şi le-am arătat harta reţelelor de transport şi le-am spus că România are rezerve proprii, are gaze naturale şi vrea să le folosească. Nu vrem să fim dependenţi de importuri. De aceea ne dorim să avem capacităţi de prelucrare a gazului natural în România, tocmai pentru că avem aceste rezerve şi ne bazăm pe rezervele noastre de resurse energetice”, a declarat Popescu, transmite Agerpres.

Potrivit demnitarului, dincolo de utilizarea gazului natural drept combustibil de tranziţie, România vizează folosirea cât mai mult a energiei regenerabile.

„Ne-am asumat din punct de vedere al tranziţiei energetice un ‘phase out’ al cărbunelui 2030-2032, dar în acelaşi timp vrem să folosim gazul natural ca şi combustibil de tranziţie. Suntem o ţară care sprijinim şi promovăm industria energetică nucleară, folosim energia nucleară şi, deasupra acestor doi piloni, vrem să utilizăm cât mai multă energie regenerabilă. Nu putem să nu salutăm adoptarea de către Consiliul European şi publicarea în Jurnalul Oficial a directivei care practic impune nişte ţinte foarte ambiţioase în consumul de energie electrică din surse regenerabile în industrie, în transporturi, în aşa fel încât decarbonarea sistemului energetic şi atingerea ţintelor de zero emisii în 2050 să poată fi posibile. Coridorul verde care leagă Marea Caspică de Marea Neagră, care poate aduce energia regenerabilă din Marea Caspică, din Azerbaidjan, Georgia, în România şi apoi în Ungaria şi mai departe spre statele-membre din vestul Europei, este esenţial în transportul acestei energii verde. Iar cablul românesc la care se lucrează împreună cu Transelectrica, de transport al energiei de la est la vest, de la Marea Neagră la vestul României, este vital pentru sistemul energetic de transport al energiei electrice”, a subliniat fostul ministru al Energiei.

Popescu a amintit, în discursul său, de situaţia în care se afla domeniul energetic în perioada pandemică, precum şi de stadiul actual al acestui sector.

„România este un pilon al producţiei de gaze naturale, este al doilea producător din Uniunea Europeană. După începerea producţiei din Marea Neagră, vom fi primul producător de gaz din Marea Neagră. Legislaţia europeană împreună cu legislaţia românească trebuie să încurajeze sectorul energetic. Am trecut printr-o criză pandemică ce ne-a luat pe toţi prin surprindere. Am avut, practic, nişte preţuri extraordinar de mici în acea perioadă. Dacă ne aducem bine aminte, se discuta chiar de preţuri negative ale petrolului. După această criză pandemică a venit o criză energetică, o criză de manipulare a preţului la gaze naturale de către Federaţia Rusă. Am trecut de la o extremă la cealaltă. Evident, toată lumea a fost prinsă în această sarabandă a preţului şi evident că, legislativ, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, a trebuit să se facă faţă acestor provocări. România şi Europa, statele-membre, au reuşit să facă faţă acestei acestei provocări. S-a reuşit, practic, printr-o solidaritate ieşită din comun, să înlocuim dependenţa de gazul rusesc cu alte surse de gaze, iar România a fost în prim-planul acestei curse. Prin reţeaua de transport de gaze naturale, care a fost pregătită din timp pentru acest lucru, am devenit practic culoar de transport de gaze naturale prin coridorul Transbalcanic, care încă din 2021 a fost pregătit pentru acest lucru, a fost operaţionalizat prin conducta BRUA. România a devenit a revenit pe harta de transport de gaze naturale a Europei”, a susţinut el.

Securitatea energetică este mai importantă ca niciodată

Securitatea energetică este mai importantă decât niciodată, dar se pare că e nevoie de o criză ca să ne reamintim de importanţa acesteia şi despre cât de esenţial este să avem acces la propriile resurse şi să le diversificăm, a declarat Christina Verchere, director general al OMV Petrom.

„Sectorul energetic se confruntă cu foarte multe provocări din cauza incertitudinilor geopolitice şi a conflictelor care au loc deja. Suntem într-un climat complet schimbat din cauza pandemiei şi a crizei energetice. Securitatea energetică este mai importantă decât niciodată şi se pare că e nevoie de o criză ca să ne reamintim de importanţa securităţii energetice şi de cât de esenţial este să avem acces la propriile resurse şi să diversificăm resursele (…) Am zis că nu mai acceptăm gaze ruseşti în Europa, am reuşit să scădem importul de gaze la un nivel foarte mic, am reuşit să dăm dovadă de adaptare şi de flexibilitate când a fost nevoie, însă nevoia de energie va continua să crească în lume, atât pentru regenerabile, cât şi pentru gaze. De aceea trebuie să putem participa cum se cuvine la aceste procese ce ne aşteaptă în privinţa securităţii energetice. Pentru România, accentul trebuie să cadă pe producţia internă. România poate să joace un rol regional atât în tranziţia energetică, cât şi în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării. E una dintre puţinele ţări din regiune care are un mix energetic foarte diversificat şi are resurse naturale în mare măsură”, a spus Verchere.

Aceasta a menţionat, totodată, că, în privinţa Neptun Deep din Marea Neagră, este importantă colaborarea cu instituţiile statului pentru ca proiectul să poată avansa.

„Gazele naturale reprezintă un avantaj competitiv pentru această ţară şi pot ajuta să devină un jucător regional. Bineînţeles că Marea Neagră este în centrul acestei strategii. Astăzi, suntem împreună cu partenerul nostru Romgaz şi am făcut progrese semnificative. Am anunţat în iunie decizia finală de investiţie şi de atunci am fost extrem de ocupaţi. Avem un plan de dezvoltare care a fost aprobat de ANRE şi am atribuit un contract de 1,6 miliarde de euro pentru platforma offshore şi, împreună cu Romgaz, vom investi în total 4 miliarde de euro. Suntem încă în etapa de atribuire a contractelor pentru firmele româneşti şi de obţinere a permiselor şi avizelor necesare. Trebuie să continuăm să colaborăm cu instituţiile de stat pentru ca acest proiect să poată avansa. Este primul proiect de mare adâncime în România şi contăm pe implicarea tuturor părţilor interesate pentru o colaborare rapidă şi fluidă, fără de care nu ne putem atinge ţintele fixate în calendar. Vrem să începem producţia în 2027. Neptun Deep nu înseamnă doar securitate energetică şi creşterea economică, ci şi tranziţia energetică, pentru că gazele naturale au cea mai mică amprentă de carbon dintre toţi combustibilii fosili şi Neptun Deep are o amprentă foarte, foarte mică”, a subliniat şefa OMV Petrom.

În viziunea lui Verchere, transformarea energetică nu se poate întâmpla peste noapte, fiind vorba despre un proces lung.

„Gazele naturale au un rol esenţial de jucat şi pot ajuta România să îşi asume o poziţie de lider regional. Apropo de electrificare, oferim combustibil şi soluţii de transport pentru clienţii români, iar în ce priveşte mobilitatea vrem să fim primul jucător de pe piaţă la mobilitate electrică din regiune. Avem 180 de puncte de încărcare pentru vehicule electrice, actualmente în România, Bulgaria şi Serbia. De asemenea, am reuşit să accesăm fonduri europene pentru a dezvolta o reţea de peste 400 de puncte de încărcare ultra-rapidă pentru vehicule electrice. 300 dintre aceste puncte vor fi în România, restul în regiune”, a afirmat Christina Verchere.

Trebuie să reducem importurile, nu producţia de gaze

Avem nevoie de gaze naturale, chiar dacă folosim biometan sau hidrogen şi, dacă vrem să reducem emisiile la nivel european şi să fim mai puţin dependenţi, trebuie să diminuăm importurile, nu producţia, a declarat Volker Raffel, director general E.ON România.

„Nu este o competiţie dintre sectoare. Avem nevoie de gaze naturale chiar dacă folosim biometanul, chiar dacă folosim hidrogenul. Dacă vrem să reducem emisiile la nivel european, dacă vrem să fim mai puţin dependenţi, trebuie să reducem importurile, dar nu trebuie să reducem producţia de gaze naturale în Uniunea Europeană. Avem suficient loc pentru aceste gaze, chiar dacă folosim biometanul”, a spus Volker Raffel la Romanian International Gas Conference – RIGC 2023.

El a subliniat că în România nu trebuie să se facă investiţii în infrastructuri paralele, pentru că ar fi prea scump pentru consumatorul final, şi că ar trebui luată decizia unde se va face încălzirea cu gaze naturale, unde cu termoficare şi unde cu pompe de căldură.

„Nu putem să plătim trei infrastructuri paralele. Încă văd abordarea prea ideologică şi nu suficient de pragmatică şi la nivel european. Se mai spune finanţăm gazoducte de gaze naturale dacă folosiţi de la început sută la sută din volum doar hidrogen. Asta înseamnă să construim gazoducte noi pentru hidrogen şi după 10-20 de ani să nu mai folosim reţelele deja existente de gaze naturale. Aşa ceva nu face sens. Avem nevoie să luăm împreună decizia cum ne încălzim şi această decizie trebuie luată împreună la nivel naţional. Şi, împreună, şi producători, şi reglementatorul, şi sectorul privat putem să găsim soluţii potrivite şi pentru România”, a afirmat CEO-ul E.ON România.

El a menţionat că, în Germania, pentru a nu mai fi importate multe gaze naturale, a început mai repede dezvoltarea sectorului de hidrogen şi a celui de biometan, iniţial cu câteva proiecte mici, care ulterior au fost dezvoltate, ajungându-se la un ecosistem unde se folosesc împreună gazele naturale, biometanul şi hidrogenul. De altfel, compania a demarat şi în România un proiect pilot şi deja distribuie hidrogen în o parte din reţeaua pe care o operează.

Pe de altă parte, el a atras atenţia că, dacă nu se mai doreşte utilizarea gazelor în cantităţi mari în Germania şi se merge pe pompe de căldură, pe panouri fotovoltaice, la care se adaugă şi staţiile de încărcare de maşini electrice, atunci vor fi necesare mult mai multe investiţii în reţele, în viitor.

„La nivel european se vede cum investim în reţelele electrice, în toate regiunile unde operăm reţelele, dublând şi triplând sumele de investiţii în reţelele de electricitate. Dar avem nevoie să investim şi în reţelele de gaze naturale. (…) Investim mult mai mult decât am investit în anii trecuţi, pentru că tranziţia energetică se întâmplă azi, deja. Nu mai putem să aşteptăm”, a punctat Volker Raffel.

Tranziţia energetică este un proces ireversibil

Tranziţia energetică este un proces ireversibil în care ţinem cont de toate ţintele impuse de Comisia Europeană, dar trebuie să luăm în calcul şi profilul pe care îl are România, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu.

„Tranziţia energetică este un proces ireversibil. Odată început, nu mai putem să dăm înapoi. Suntem în mijlocul tranziţiei energetice, suntem într-o cursă de a ne atinge ţintele ambiţioase. Lucrul acesta se face într-un plan pe care Ministerul Energiei l-a pus la punct şi chiar actualizează Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, care este un plan ambiţios. Ţinem cont de toate ţintele impuse de Comisia Europeană, dar trebuie să ţinem cont şi de profilul pe care îl are România. Evident că trebuie să ţinem cont de zăcămintele de gaze naturale pe care le avem, acest combustibil de tranziţie pe care îl vom folosi pentru a finanţa tranziţia energetică. Cred eu că merg ‘mână în mână’ toate demersurile României de a-şi atinge ţintele cu privire la proiectele din regenerabil, o bază solidă în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale”, a menţionat Niculescu.

El a precizat că apetitul pentru investiţii în domeniul regenerabil continuă şi doar marţi Comitetul de reglementare a aprobat autorizaţiile de înfiinţare pentru capacităţi de energie regenerabilă de aproximativ 130 MW.

„De asemenea, ţinând cont şi de ambiţiile pe care le avem în sectorul nuclear, numai astăzi în Comitetul de reglementare am aprobat autorizaţii de înfiinţare pentru capacităţi de energie regenerabilă de aproximativ 130 de megawaţi. Apetitul pentru investiţii în domeniul regenerabil continuă. Intenţia investitorilor ne arată că suntem în mijlocul tranziţiei. La programele derulate de Ministerul Energiei cu privire la finanţarea producerii de energie electrică din surse regenerabile, înţeleg că sunt aproximativ 70-80 de contracte semnate deja”, a susţinut acesta.

Preşedintele ANRE este de părere că operatorii de distribuţie şi operatorul de transport trebuie să ţină pasul cu investiţiile derulate, iar consolidarea reţelelor să ducă la preluarea întregii energii produse.

„Operatorii de distribuţie şi operatorul de transport trebuie să ţină pasul cu aceste investiţii, în aşa fel încât întărirea reţelelor de distribuţie şi a reţelei de transport să facă faţă investiţiilor din domeniul regenerabil şi să poată să preia toată energia produsă. Toţi operatorii de distribuţie se pregătesc. Au depus proiecte la Ministerul Energiei pentru Fondul pentru modernizare, în aşa fel încât să-şi poată dezvolta şi întări reţelele. Eu vreau să transmit un mesaj optimist din punctul de vedere al autorităţii de reglementare: n-avem niciun motiv să punem bariere în calea acestor investiţii. Încercăm să adaptăm cadrul de reglementare ca de la momentul în care un investitor vine şi ia decizia de a investi până la momentul în care primii megawaţi/oră sunt livraţi şi introduşi în reţea, să fie unul cât mai comprimat. Până la urmă, interesul ţării noastre este acela de a avea o putere instalată cât mai mare, o cantitate de energie electrică produsă într-un mod cât mai sustenabil şi, din punct de vedere financiar pentru consumatorul final, clientul casnic sau clientul non-casnic. După părerea mea, consumatorii trebuie puşi în centrul sistemului energetic”, a spus şeful autorităţii de reglementare.

Trebuie să fim foarte echilibraţi

România este în tranziţie energetică, dar trebuie să fim foarte echilibraţi şi să nu oprim capacităţi de producere a energiei electrice până nu punem altceva în loc, a declarat preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, Istvan-Lorant Antal.

„Ştim că în anii precedenţi – sau cel puţin în ultimii 30 şi ceva de ani – în România, la tot ce era legat de consumul privind gazele naturale, nu existau programe de a facilita investiţii, de exemplu în reţele de gaze naturale sau susţinere punctuală şi foarte pertinentă pentru consumatorii industriali. Era câte o măsură pentru susţinerea facturilor de consum la energie electrică şi gaze naturale, dar nu erau programe foarte clare şi pertinente pentru susţinerea industriei în general. Acesta este şi motivul pentru care la consum, deja, se observă că atunci când acesta scade categoric se observă că se scot din circuit platforme industriale. Ştim şi că dacă se va da drumul la noile capacităţi de producere a energiei electrice bazate pe gaze naturale – Işalniţa, Turceni, Mintia, industria de îngrăşăminte Azomureş sau poate Piatra Neamţ – la un moment dat asta înseamnă în cifre un plus de 7 miliarde metri cubi de gaze naturale, anual. Stăm foarte bine, dar e nevoie de investiţii şi programe de susţinere pentru investiţii în platforme industriale, să reuşim să creştem consumul de gaz industrial, pentru că aşa o să putem să creştem şi economia ţării”, a spus şeful comisiei.

El a subliniat că România trebuie să investească mult mai mult în capacităţi noi de producere de energie electrică „şi, ceea ce obişnuim noi să spunem: niciodată să nu oprim capacităţi de producere a energiei electrice până nu punem altceva în loc”.

”România este în tranziţie energetică, dar la capitolul tranziţiei energetice cred că trebuie să fim foarte echilibraţi şi să nu renunţăm de pe o zi pe alta la capacităţi de producere a energiei electrice în bandă”, a susţinut Istvan-Lorant Antal.

Potrivit acestuia, electrificarea în România trebuie să vizeze şi căile ferate. „Dacă luăm în considerare că electrificarea este viitorul, trebuie să ne referim şi la electrificarea căilor ferate. În România, din păcate, liniile ferate sunt electrificate numai în proporţie de 40%. De exemplu, sunt alte state unde sunt peste 70% sau chiar 100%…”, a subliniat oficialul.

El a precizat că este important să se vorbească şi despre consum, deoarece acesta contribuie la creşterea economică.

„Privind potenţialul de producţie a gazului natural în România, ştim cifrele. Avem Neptun Deep, cu undeva la 200 miliarde mc de gaze naturale. Astăzi, România consumă undeva 10 – 11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dar cred că este extrem de important să facem şi comparaţii la acest capitol. Eu obişnuiesc să fac comparaţie cu Ungaria, care are un consum anual între 9 şi 10 miliarde metri cubi de gaze naturale şi ştim foarte bine că este o ţară mult mai mică, plus că nici nu prea are resurse din acest punct de vedere. Adică, ei au capacităţi mari de stocare, dar nu au capacităţi de producţie. Noi spunem că, astăzi, România este independentă în proporţie mai mare de 90% în ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, ceea ce este extrem de adevărat, dar cred că pentru viitorul României este important să vorbim şi despre consum. Şi, când vorbim despre consum, vreau să mă refer la consumul industrial, pentru că ştim cu toţii că marea majoritate a consumului pentru companii de furnizare nu vine neapărat din partea gospodăriilor, ci vine din partea consumatorilor industriali”, a spus Istvan-Lorant Antal.

Referitor la preţul energiei electrice şi al gazelor naturale, senatorul UDMR a punctat faptul că prin plafonarea acestuia „am reuşit să obţinem un efect extrem de important: să stopăm inflaţia”.

„Am spus de la foarte multe microfoane – şi îmi place să repet – că această informaţie a fost recunoscută şi de către Banca Naţională a României, ceea ce este extrem de important. În plină criză energetică, practic, prin aceste măsuri am reuşit să stopăm inflaţia undeva la 16,4%. Cred că România este pe o poziţie foarte bună şi are un potenţial major ca să devină un hub important în domeniul energiei. De asemenea, este extrem de important să subliniem şi acea decizie a Comisiei Europene, care, prin taxonomie, a recunoscut gazele naturale ca o resursă de tranziţie şi nuclearul ca o energie curată. Din ambele perspective, această decizie pentru România dă un avânt extrem de important. De aici încolo, depinde şi de noi, politicienii, de guvernele care vor guverna ţara, ce măsuri de intervenţii pun pe masă, în vederea facilitării ca România să devină într-adevăr un actor extrem de important”, a susţinut demnitarul.

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, organizează în perioada 7 – 8 noiembrie, cea de-a VI-a ediţie a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, cu tema „Redefinirea securităţii aprovizionării. Potenţialul noilor tehnologii pentru o tranziţie energetică durabilă”. Potrivit organizatorilor, conferinţa reuneşte oficiali din cadrul instituţiilor Uniunii Europene, reprezentanţi guvernamentali din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi din regiunile Europei Centrale şi de Est (ECE) şi din Europa de Sud-Est (SE). În plus, va găzdui reprezentanţi din industria de petrol şi gaze şi alte personalităţi-cheie din sectorul energetic internaţional.

 

din aceeasi categorie