Raportul prezentat de comisarul general al Gărzii de Mediu arată o activitate susținută în anul 2023. Au fost verificări ce au cuprins mai toate domeniile, de la Delta Dunării și până depozitele de deșeuri neînchise și pentru care statul român plătește penalități Comisie Europene. Mare interes a trezit modul în care acționează Garda de Mediu în ceea ce privește calitatea aerului și managementul deșeurilor. Se parte că acestea din urmă au trezit un mare interes pentru importuri, motiv pentru care Garda de Mediu a trebuit să se adapteze noilor „metode” de eludare a vămilor, a susținut Andrei Rudolf Corlan, șeful Gărzii Naționale de Mediu.
În 2023, Garda Națională de Mediu (GNM) a efectuat 44.434 inspecții în domeniul controlului poluării, biodiversității și ariilor protejate, îndeplinind în proporție de 133,54% planul de inspecții propus, se arată în Raportul de activitate pentru anul 2023. Au fost aplicate 2.377 de avertismente și 5.018 amenzi contravenționale în valoare totală de 133.079.600 de lei. Au fost impuse 287 dispoziții de sistare a activității și au fost formulate 288 de sesizări penale.
„Scopul nostru nu este să dăm sancțiuni, ci să îndreptam lucrurile”, a declarat Andrei Rudolf Corlan, șeful Gărzii Naționale de Mediu, joi, într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, din totalul amenzilor, au fost încasate aproximativ 90% dintre ele, totalizând circa 30% din valoarea lor. Nivelul redus este generat de faptul că, potrivit legislației, se plătește jumătate din cuantumul amenzii, dacă este plătită în 15 zile.
Verificările făcute la 3.194 primării au vizat, în principal, existența serviciului de salubritate și colectarea selectivă. Garda de Mediu a dat 620 de amenzi, în valoare de peste 15 milioane de lei.
Verificările în domeniul montorizării și controlului transferurilor de deșeuri au scos la iveală cele mai inedite metode de încercare de eludare a legii și vămilor, în special. Noua „modă” este disimularea importurilor de deșeuri în importuri de produse second hand. În aceste condiții, GNM a solicitat Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) să elaboreze criterii care să diferențieze produsele second hand de deșeuri.
„Dacă în perioada 2017-2021 se înregistrau 20-40 de respingeri de importuri SH, considerate deșeuri, în 2022-2023 numărul acestora s-a ridicat la 500. Ultima încercare notabilă de importuri de deșeuri disimulate a fost în Timiș, unde se aduceau nămoluri de la stații de epurare din Italia amestecate cu găinaț de pasăre”, a precizat Corlan. Potrivit acestuia, cele mai multe încercări de importuri de deșeuri sub „umbrela” produselor SH se înregistează ca provenind din Marea Britanie, Italia și Germania. „Fenomenul nu poate fi stopat din cauza legislației care nu a fost aliniată la noile nevoi”, a arătat șeful GNM.
Poluarea din București
Cel mai dezbătut subiect a fost cel referitor la calitatea aerului, în special în București. În 2009, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României din cauza poluării aerului cu particule în suspensie (PM10) în orașele București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Brașov. În 2020, prin decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene s-au constatat depășirile de de concentrație de PM10 în București; pentru celelelalte orașe nu s-au mai consemnate depășiri ale poluanților.
În 2018, Consiliul General al Minicipiului București a aprobat Planul Integral de Calitate a Aerului (PICA) care ar fi trebuit să cuprindă măsurile de aplicat pentru reducerea poluării. Planul a avut la bază un studiu care a scos la iveală faptul că 58,4% din poluare provine din trafic, 27,4% din încălzirea rezidențială și doar 13,29% din activități economice. Măsurile propuse nu au produs efectele scontate, astfel că s-a pus problema unui nou PICA, cu termen de finalizare anul 2022. Potrivit lui Corlan, termenul de adoptare a nui nou PICA a fost amânat, inițial, pentru octombrie 2023, pentru ca, apoi, să ajungă octombrie 2024.
Între timp, Garda de Mediu amendează, în fiecare an, Primăria Capitalei cu 7.500 de lei pentru neadoptarea unui Plan privind calitatea aerulu. Șeful GNM a susținut că amenzile pentru Primăria Capitalei pot ajunge la 100.000 de lei, dacă poluarea cu particule în suspensie depășește pragurile limită mai multe zile la rând.
