Comunitatea Forestierilor – Fordaq și Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn atrag atenția asupra „asaltului” pe care legislația națională și comunitară o pregătesc asupra pădurii. La cea de a VIII-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, forestierii au avut în centrul atenției impactul pe care reglementările comunitare de mediu le vor avea asupra exploatării pădurii. Sunt avute în vedere Regulamentul comunitar privind defrișările (EUDR), precum și aplicarea strategiei comunitare prin care 10% din teritoriul național va fi acoperit de „zone cu protecție strictă”. Și, nu în ultimul rând, forestierii au criticat mai multe prevederi cuprinse în proiectul noului Cod Silvic, aflat în prezent aproape de votare în plenul Camerei Deputaților. De remarcat, industria lemnului susține, în continuare, separarea activității de gestionare de cea de valorificare în pădurile statului, administrare de Romsilva.
„Zicem noi că nu s-au găsit cele mai bune formule pentru noul Cod Silvic”, a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele Comunităţii Forestierilor – Fordaq și al Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, joi, 12 decembrie 2024, la Forumul Pădurilor, care a reunit reprezentanți ai autorităților, instituțiilor de cercetare și învățământ, ai societății civile și ai organizațiilor din industria lemnului.
În prezent, în Parlament, proiectul noului Cod Silvic așteaptă raportul comun al comisiilor de specialitate pentru a primi votul final, în Camera Deputaților. Consultările oficiale au început de mai bine de un an și jumătate în urmă, au fost și dezbateri în Parlament. Cu toate acestea, există nemulțumiri din partea tuturor cu privire la Cod.
Industria lemnului își menține criticile cu privire la lipsa simplificării procedurilor și la sancțiunile prevăzute, multe dintre ele fără corelare cu alte legi sau cu prevederi chiar din Cod. „Noul Cod Silvic introduce noțiunea de tăieri fără drept, atunci când se referă la furtul de lemn”, a spus Tobescu. Potrivit acestuia, apar diferențe atunci când sunt stabilite sancțiunile, fiind invocate valoarea materialului lemnos și prejudiciul, ceea ce duce la lipsa unei unități de abordare a sancțiunilor.
„Acum, valoarea prejudiciului trebuie să includă și prejudiciul adus mediului”, a atras atenția șeful Prolemn, care a invocat „costul de oportunitate” pentru o astfel de abordare. La ora actuală, sunt aproximativ 33.000 de dosare penale pentru furt de lemn, majoritatea covârșitoare cu valoarea prejudiciului pentru lemnul furat mică, de câteva sute de lei. Potrivit lui Tobescu, costurile cu stabilirea prejudificiului de mediu sunt mult mai mari decât paguba produsă efectiv.
Tot confiscarea vehiculelor rămâne cea mai dură sancțiune
Cum era de așteptat, una dintre cele mai disputate sancțiuni se referă la confiscarea vehiculelor cu care se săvârșește furtul de lemn. Măsura a fost puternic susținută de media și societatea civilă și promovată în proiectul de Cod de către ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„În proiectul legislativ au fost introduse mai multe sancțiuni care contravin Codului Penal și practicii judiciare”, a spus Cătălin Tobescu. Potrivit acestuia, Ministerul Justiției a transmis poziția sa prin care arată că măsura complementară a confiscării vehiculelor cu care s-a produs infracțiunea este prevăzută de Codul de Procedură Penală. „Majoritatea acestor confiscări, prin aplicarea Codului Silvic, sunt invalidate de justiție”, a arătat Tobescu.
În concluzie, Prolemn nu vrea ca această măsură să apară în noul Cod Silvic, invocând poziția Ministerului Justiției privind existența acestei sancțiuni în legislația penală.
Problema evaluărilor de mediu în pădure
Nu a putut lipsi nici problema evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice, acestea din urmă fiind documentele de bază pentru administrarea unei păduri. Potrivit legislației, pentru evaluările de mediu sunt proceduri laborioase, ce durează foarte mult, fiind nevoie inclusiv de consultarea publicului. Forestierii au contestat puternic această procedură, nu evalurea de mediu în sine, pentru că blochează activitatea. A fost promovată legislație care impunea această evaluare de mediu chiar și pentru amenajamentele deja aprobate.
Comunitatea forestierilor a venit cu propunerea, inclusiv la Forumul Pădurilor, de simplificare a procedurii. „Am putea prelua modele de la alte țări. Propunerea ar fi ca, în cadrul amenajamentelor silvice, să fie preluate automat condițiile de mediu pentru ariile protejate existente în fondul forestier vizat. Agențiile de Protecția Mediului au hărțile cu aceste arii protejate”, a spus Tobescu.
Scandalul generat de Strategia Europeană pentru Biodiversitate 2030
Problema ariilor protejate și impactul lor asupra dezvoltării comunităților, în special a celor care depind de lemn, a revent în forță după adoptarea Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030. Potrivit documentului, cel puțin 10% din zona terestră a UE și 10% din zona maritimă ar UE trebui să se afle sub o protecție strictă. În concluzie, în România au fost demarate proceduri pentru identificarea zonelor care ar fi catalogate ca „zone cu protecție strictă”. Consultările publice pe această temă au generat mari dispute, populația și autoritățile locale refuzând crearea acestor zone, pentru că impun mari limitări, cu impact asupra dezvoltării locale.
„Nu știm ce înseamnă zone cu protecție specială, pentru că în legislația națională nu există. Noi avem în legislație zone protejate sau strict protejate. 52% din fondul forestier intră în aceste categorii”, a declarat Cătălin Tobescu la Forumul Pădurilor.
Potrivit acestuia, un studiu făcut de un consultant arată că, în Gorj, aplicând normele avansate de Comisia Europeană, 45% din pădurile județului ar intra în zone cu protecție specială. „E scandal mare acolo. Consiliul Județean și localnicii s-au opus”, a spus Tobescu.
Studiul invocat de Tobescu arată că, la o primă evaluare 1,7 milioane ha de pădure ar intra în zonele de protecție strictă. „Toate pădurile din ariile protejate ajung la 140.000 ha. Consorțiul care a făcut studiul al propus 813.000 ha pădure în aceste zone, ceea ce ar avea impact major pentru industrie. De aceea, sunt comunități care au ajuns să facă alergie când se vorbește de arii protejate. Se îngrădește dezvoltarea”, a concluzionat Cătălin Tobescu, la Forumul Pădurilor.
