România a trecut pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Dacă exportul cu alimente a adus un surplus de peste 300 milioane de euro, acest lucru a fost posibil numai pentru că România a renunţat la mai mult de jumătate din producţia de cereale din 2013. Cu alte cuvinte, excedentul balanţei comerciale s-a bazat exclusiv pe exportul de materii prime, cea mai neperformantă formă de export.
În 2013, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de peste 5,098 miliarde de euro, cu 1,183 miliarde de euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), şi a încheiat anul cu un plus de aproape 325 milioane de euro la balanţa comercială pe acest segment, primul excedent din ultimii 20 de ani, precizează MADR. Importurile de produse agroalimentare au depăşit uşor valoarea de 4,773 miliarde de euro, consemnând o creştere de 2,4% comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%.
Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare în anul 2013 a fost de 324,9 milioane de euro, în creştere faţă de nivelul de 301,1 milioane euro la finele lunii noiembrie 2013 şi comparativ cu un deficit de 745,5 milioane euro în anul 2012, relevă datele communicate de MADR.
Recolta 2013 a plecat la extern
Principalul produs exportat de România a fost grâul, livrările externe crescând cu 433,6 milioane de euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012. De reţinut este faptul că exportul de grâu s-a ridicat la 4,77 milioane de tone, faţă de 2,3 milioane de tone exportate în 2012. Pentru comparaţie, producţia de grâu 2013 a fost de 7,29 milioane de tone, ceea ce presupune că exporturile au reprezentat peste 65% întreaga recoltă a anului trecut.
Acelaşi trend s-a înregistrat la principalele cereale ale României. S-au exportat 3,233 milioane de tone de porumb, faţă de 2,27 milioane de tone în 2012, în condiţiile în care recolta 2013 a fost de 10,5 milioane de tone. La exportul de seminţe de floarea soarelui, datele urmează aceaşi evoluţie – comerţ extern de 1,42 milioane de tone, comparativ cu 652.500 tone în 2012, în condiţiile în care producţia 2013 a fost de 2,088 milioane de tone. Ceea ce presupune că exportul a reprezentat 68% din întreaga recoltă a anului trecut.
Balanţă import/export
“Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 milioane de euro), seminţe de rapiţă (+150,8 milioane de euro), porumb (+134,5 milioane de euro), orz (+69,6 milioane de euro), ţigări (+51,2 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 milioane de euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 milioane de euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 milioane de euro), brânzeturi (+10 milioane de euro)”, se arată în comunicatul citat.
Pe de altă parte, carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013. Comparativ cu anul 2012, factura importurilor a fost mai scăzută în principal la zahăr (-82,1 milioane de euro), porumb (-70 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 milioane de euro) şi tutun brut (mai puţin cu 12,4 milioane de euro), creşteri fiind înregistrate la unele grupe de produse, cum ar fi: citrice, boabe de soia, brânzeturi, ciocolată, banane, ţigări, preparate pentru hrana animalelor şi carne de porc.
Preferinţă pentru ţările terţe
Deficitul comercial agricol al schimburilor intracomunitare, în scădere faţă de anul 2012, a fost supracompensat de surplusul obţinut din comerţul cu ţările terţe (peste 1,207 miliarde de euro), ceea ce a condus la rezultatul pozitiv al balanţei pentru anul 2013.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.
