Acasă Analize Estimările meteorologilor sunt că nu vom avea o iarnă tocmai uşoară. Sistemul Energetic Naţional este pregătit

Estimările meteorologilor sunt că nu vom avea o iarnă tocmai uşoară. Sistemul Energetic Naţional este pregătit

de M G

Estimările meteorologilor sunt că iarna 2018 – 2019 nu va fi una tocmai uşoară. Mai mult, bazându-se pe ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, meteorologii susţin nu este deloc imposibil ca iarna, care ne-a ocolit până acum, să se prelungească până în lunie martie – aprilie. În aceste condiţii, Sistemul Energetic Naţional (SEN) va fi supus unor teniuni suficient de mari, dar este pregătit să facă faţă cu ceea ce se produce pe plan naţional. Dacă nu, se va apela la importuri, cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale. În prezent, se fac analize pentru a se cunoaşte exact capacităţile capabile să producă energie electrică în cele mai “vitrege condiţii”. Lacurile de acumulare au apă, dar va urma o perioadă de secetă. De asemenea, există gaze naturale în depozite. În ceea ce priveşte lignitul, în prezent stocurile sunt mai mici cu circa 33% faţă de cele de anul trecut, dar se munceşte pentru ca acestea să ajungă la nivelul din 2017. Acestea sunt concluziile celei de-a XXX-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, ce a avut ca temă de dezbatere “Provocările iernii 2018 – 2019 pentru Sistemul Energetic Naţional”.

“Vremea din România se va afla, în următoarea lună şi jumătate, în zona de confluenţă a doi factori climatologici, respectiv furtunile din Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, ce aduc valori termice mai ridicate şi umezeală, şi o masă de aer foarte rece dinspre zona arctică”, a declarat directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC. „Ca să ne facem o idee la ce ne-am putea aştepta în perioada următoare, trebuie să ne uităm la câţiva parametri de la nivelul emisferei nordice. Trebuie să fac precizarea că, întotdeauna când facem o estimare, o prognoză meteorologică cu anticipaţie din ce în ce mai mare, trebuie să ne uităm la o arie din ce în ce mai mare. Lipsa de gheaţă în zona polară ar putea încercui vortexul polar, acea zonă cu vânturi foarte puternice. Încercuirea acestui grup de vânturi puternice, care determină masa de aer foarte rece să rămână în zona arctică, favorizează această pătrundere a maselor de aer foarte reci înspre Europa, bineînţeles şi către continentul nord-american. Acesta ar putea fi un semnal pentru posibile episoade cu temperaturi foarte scăzute în zona euro-asiatică (n.r. – deci şi în România). De asemenea, un alt parametru după care ne uităm în această perioadă este extinderea suprafeţei acoperită cu strat de zăpadă din zona euro-asiatică. Se observă că, în ultimele luni, această extindere a fost minimă comparativ cu anii precedenţi. Nu este un semnal favorabil pentru ceea ce ar putea să se întâmple, pentru că acest parametru, împreună cu ceea ce am arătat mai devreme, generează o masă de aer foarte rece în partea de est şi sud-est a Europei, deci inclusiv şi asupra ţării noastre”, a explicat Georgescu. Directorul ANM a punctat faptul că un alt factor foarte important îl reprezintă temperatura apei Oceanului Atlantic şi a Mării Mediterane, temperatură care este mai mare decât în mod normal în această perioadă, ceea ce înseamnă că sunt favorizate formările de furtuni. „Ţara noastră se va situa, cel puţin în următoarea lună – o lună şi jumătate la zona de confluenţă între doi factori, care vor încerca să domine această regiune a Europei, respectiv furtunile dinspre Oceanul Atlantic şi Mediterană, care aduc temperaturi mai ridicate şi mai multă umezeală, şi zona de aer foarte rece, asociată cu presiuni atmosferice ridicate, care va aduce la noi perioade mai secetoase şi temperaturi mai scăzute”, a susţinut oficialul ANM.

„Din punct de vedere climatologic, în luna noiembrie va fi normal, cu temperaturi care vor scădea faţă de luna octombrie cu 4-5 grade, dar care rămân totuşi pozitive. Pe de altă parte, vor fi precipitaţii care, pe zona de munte, ar putea depăşi 50-60 de litri/mp şi 40 l/mp în celelalte zone. În noiembrie, media maximelor nu va depăşi 20 de grade Celsius. A făcut-o deja în primele zile ale lunii. Tot în luna noiembrie se pot înregistra şi primele temperaturi minime foarte scăzute, de sub minus 10 grade Celsius, mai ales spre sfârşitul acesteia”, a spus directorul executiv al ANM.

“De asemenea, pentru luna decembrie, vedem aceeaşi persistenţă a presiunii atmosferice ridicată, deci posibila apariţie a unui val de aer foarte rece în partea de nord-vest a continentului, aceeaşi posibilitate de furtuni pe partea de vest. Luna decembrie este o lună cu mai puţine precipitaţii decât în luna noiembrie. Climatologic, luna decembrie înseamnă temperaturi şi mai scăzute, cu 3-4 grade faţă de luna noiembrie. Intrăm în zona temperaturilor negative în mare parte a ţării. Precipitaţii posibile, asemănător cu ce ar putea să fie în noiembrie. Este luna în care pot apărea primele ninsori, deci mai multe zile la rând cu temperaturi sub minus 10 grade şi, statistic vorbind, primul episod de viscol de amploare”, a subliniat Florinela Georgescu.

Potrivit meteorologilor, lunile ianuarie şi februarie, statistic, aduc câte două viscole, iar precipitaţiile se pare că vor fi mai puţine decât în lunile octombrie şi noiembrie. Ceea ce înseamnă că hidrocentralele vor avea mai puţină apă pe râurile interioare pentru a produce energie electrică. Pe de altă parte, în perioadele de viscol şi temperaturi sub -10 grade, eolienele sunt, practic, nefuncţionale, ceea ce înseamnă, de asemenea, că nu vor produce energie electrică.

Program de iarnă versus profitabilitatea companiilor

Consumul de energie estimat pentru iarna 2018 – 2019 va fi mai mare cu 2% faţă de intervalul anterior (2017 – 2018), şi de aici s-a plecat în întocmirea Programului de iarnă din acest an, a declarat, la rândul său, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

„Pregătirea programului de iarnă pentru România constituie o necesitate şi a avut tot timpul rezultate pozitive. Suntem printre ultimele ţări care au această abordare, de a avea un program de iarnă şi un Comandament de iarnă. Sunt foarte mulţi care îşi aduc aminte de istoricul acestui program de iarnă, demarat în 1994, de pe vremea RENEL. Organizarea sistemului energetic pe surse a fost cea mai proastă decizie luată la un moment dat şi căutăm în mod permanent soluţii pentru realizarea acestor obligaţii, în sensul că societăţile funcţionează pe alte deziderate, adică pe profit maxim. Trebuie să găsim măsurile care să nu impacteze bugetul acestor companii. Obligaţia Programului de iarnă reprezintă dimensionarea corectă a consumului şi acoperirea acestuia în condiţii de siguranţă a sistemului energetic. Evaluarea consumului este o primă etapă. Am plecat pe aceeaşi premisă ca şi anul trecut, în care consumul are o creştere de 2% pentru iarna 2018 – 2019. Al doilea element de analiză este încadrarea de legalitate, pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei companii”, a spus Vişan.

Potrivit oficialului din Ministerul Energiei, în pregătirea Programului de iarnă 2018 – 2019, stocurile pe componente sunt suficiente.

„Pe componente situaţia se prezintă după cum urmează: obligaţia la gaze este de 2 miliarde mc realizat, iar azi suntem la 2,2 miliarde mc. Suplimentare avem deja două depozite modernizate ca dimensiune a capacităţii de depozitare. Pe hidro am beneficiat de un an hidrologic bun şi intrăm cu 1,6 TW capacitate. Avem asigurat stocul de apă în lacuri, dar nu trebuie să neglijăm şi deficitul care există. Pe cărbune ne confruntăm cu mai multe dificultăţi. Prima este în zona Complexului Energetic Oltenia. S-a reuşit promovarea a două acte normative pentru Roşia şi Jilţ, cu efecte undeva la 4 – 5 luni de acum înainte. Pregătirea Programului de iarnă 2018 – 2019 s-a făcut pe capacităţile existente, pe prelungirea programului de lucru. Obligaţia de 800.000 de tone este realizată şi dezideratul nostru este de 1,2 milioane de tone, la nivelul anului trecut. Am activat depozitul Roşia, vom avea capacităţi de funcţionare la Rovinari – două, unul la Turceni şi unul la Craiova. Toate capacităţile sunt disponibile la această societate mare pentru perioada de iarnă, în funcţie de solicitări”, a precizat Doru Vişan.

Acesta a adăugat, totodată, că un alt element în pregătirea Programului de iarnă îl reprezintă sistemele de termoficare centralizată, pentru care este nevoie de cel puţin 1.000 MW necesari pentru o funcţionare optimă. „Sistemul energetic are foarte mulţi oameni buni, profesionişti şi dezideratul este nu să stingem, ci şi să rămână permanent becul aprins, dar în condiţii de siguranţă”, a mai spus Doru Vişan.

22.000 MW instalaţi pe hârtie

În România, sunt licenţiate capacităţi de producţie a energiei electrice de 22.000 MW. Din păcate, doar pe hârtie. Sunt multe grupuri energetice care n-au mai funcţionat demult şi este puţin probabil ca, în caz de necesitate, să poată fi pornite. Altele un mai au multe dintre componente şi este imposibil să fie folosite. Carmen Neagu, consilier al preşedintelui EnergoBit, a precizat: “Cei 22.000 MW din sistemul energetic românesc sunt pe hârtie. Jumătate din capacităţi nu sunt funcţionale”.

“Preocuparea mea de bază, ca om din sistem, este de a gestiona situaţiile dificile cu măsuri preventive, premergătoare. De aceea Ministerul Energiei lucrează şi, în perioada imediat următoare va finaliza o analiză, un studiu al capacităților energetice disponibile în România, care va fi prezentat Guvernului, cu propuneri de măsuri de reînnoire a parcului, de dezvoltare de noi capacități, de creștere a capacității de depozitare a gazelor, de creștere a capacității de extracție”, a mai spus Doru Vişan.

Studiul va răspunde şi la întrebarea privind câți dintre cei 22.000 MW mai există disponibili pentru sistemul energetic.

Acesta a precizat că vor fi mai multe scenarii, de la cel mai optimist, la cel mai pesimist. “Meteorologii spun că pot emite prognoze aproape exacte cu 5 zile înainte. Este suficient, din punctul meu de vedere, să luăm măsurile necesare, chiar dacă se va adeveri cel mai pesimist scenariu”, a precizat reprezentantul Ministerului Energiei.

Pe de altă parte, acesta a subliniat că soliditatea Sistemului Energetic Naţional al României, pe care toată lumea o apreciază, constă în mixul energetic echilibrat. Reamintim, România dispune de toate sursele importante de energie: hidro, cărbune, nuclear, gaze, petrol, eolian, fotovoltaic, biomasă. “În momentul în care România va pierde una dintre componente, va avea o problemă. Va fi bine cât timp le ţinem în echilibru”, a mai spus Doru Vişan. Acesta a făcut referire în special producătorii de energie pe bază de cărbune, cei mai mari poluatori, care, potrivit legislaţiei europene, ar trebui fie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră la niveluri extrem de greu de atins, fie să se închidă.

Romgaz are pregătite inclusiv contracte de import

“Suntem pregătiţi pentru o iarnă normală, dar avem soluţii şi pentru deviaţii de temperatură, pentru temperaturi extreme”, a anunţat Vasile Ciolpan, director comercial al Romgaz, la cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. Acesta a precizat că, în prezent, riscurile pot fi mult mai bine gestionate de către piaţă, care a avut o evoluţie pozitivă. “ANRE, Transgaz, ceilalţi actori din piaţă au pus la punct un Cod al reţelei, bazat pe principiul entry – exit, care funcţionează. S-au modernizat şi reglementările privind tranzacţionările. Au apărut pieţele spot atât pe Opcom, cât şi pe BRM, ceea ce rapidizează fluxurile şi ajută sistemul naţional de transport să nu fie debalansat, ceea ce înseamnă o pregătire în plus pentru iarnă”, a precizat Vasile Ciolpan.

Potrivit acestuia, Romgaz a pus la dispoziţia pieţei 70% din producţie, mai puţin cantitatea de gaze necesară portofoliului propriu (înmagazin, producţie curentă, centrala de la Iernut etc.). “Cantitatea este cu 7% mai mare faţă de cea de anul trecut”, a precizat Vasile Ciolpan. De asemenea, Romgaz a înmagazinat cu 21% mai multe gaze decât a cerut ANRE. “Tot pentru a asigura siguranţa în aprovizionare, mai ales în situaţii extreme, avem şi un contract flexibil de import de gaze din estul Europei” (n.r. – Gazprom), a mai spus reprezentantul Romgaz.

Gazele se scumpesc la primăvară

Prezent la cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, Zoltan Bege-Nagy, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a anunţat că, începând cu 1 aprilie 2019, este posibil ca preţul gazelor naturale furnizate populaţiei să se majoreze. „Deja sunt încheiate contracte pentru volume de gaze destul de mari, pentru perioada 1 aprilie 2019 – 31 decembrie 2019, la preţuri de peste 110 lei/MWh, astfel încât, inevitabil, de la 1 aprilie, dacă trendul se menţine, trebuie să ne aşteptăm la o creştere substanţială, inclusiv a preţului final pentru consumatorii casnici”, a spus Nagy.

Preţul gazelor pentru populaţie a fost majorat de trei ori anul acesta, iar, în condiţiile în care există deja contracte futures la gaze naturale, cu volume importante, încheiate la preţuri mult mai mari decât cel stabilit, de 80,25 lei/MWh, de la 1 aprilie 2019 poate avea loc o creştere semnificativă a preţului gazelor naturale.

„În cursul acestui an, preţul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici a fost majorat de trei ori: la 10 ianuarie, 1 aprilie şi 1 august. Creşterile au fost între 4 şi 6%, de fiecare dată. Prin metodologiile pe care le-am aprobat am stimulat contractarea pe termen lung, lucru care s-a şi întâmplat, cel puţin pentru consumatorii casnici. La momentul 1 august, când am luat în calcul la preţul final pentru consumatorii casnici un preţ mediu de aproximativ 80 lei/MWh, furnizorii de gaze naturale în regim reglementat, şi sunt aproximativ 37 sau 38 în piaţă, au contractat peste 60% din necesarul lor de gaze naturale la acest preţ mediu, de 80 de lei. Preţul a fost stabilit până la sfârşitul lunii martie, anul viitor. Deci, din acest punct de vedere, creşteri spectaculoase, proporţionale cu creşterile de preţ de pe piaţa angro de gaze naturale, nu vor fi până la 1 aprilie. Îngrijorător este faptul că, săptămâna trecută, am văzut pe platforma unui operator de gaze naturale că deja sunt încheiate contracte pentru volume destul de mari pentru perioada 1 aprilie 2019 – 31 decembrie 2019, la preţuri care sunt departe de 80 de lei, adică peste 110 lei/MWh. Deci, inevitabil, de la 1 aprilie, dacă trendul se menţine, trebuie să ne aşteptăm la o creştere substanţială, inclusiv a preţului final la gaze pentru consumatorii casnici”, a anunţat vicepreşedintele ANRE.

Acesta a explicat că, până la o nouă ajustare a preţurilor la gazele naturale, regulile sunt clare, fiind vorba despre trei condiţii care trebuie îndeplinite cuumulativ.

În ceea ce priveşte majorarea preţurilor la energie electrică din vara acestui an, Zoltan Nagy a  spus că, după luna august, a apărut un fenomen îngrijorător, de denunţare unilaterală a contractelor de achiziţie, din partea producătorilor sau vânzătorilor. “Motiv pentru care ne-am propus să modificăm radical reglementările care stabilesc regulile de tranzacţionare pe pieţele centralizate operate de OPCOM; chiar săptămâna trecută am avut o dezbatere în acest sens. Luăm în considerare mai multe variante, să modificăm contractele, clauzele contractuale în baza cărora se denunţă aceste contracte, să avem nişte reguli mai stricte în privinţa suspendării participanţilor la piaţă în cazul în care se constată un comportament neadecvat. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să avem reguli noi din acest punct de vedere”, a mai spus Nagy.

Acesta a precizat că ANRE stimulează încheierea contractelor pe termen lung, astfel încât furnizorii, pentru perioadele în care sunt stabilite preţurile, să contracteze energie electrică şi gaze naturale la un preţ avantajos pentru consumatori.

În ceea ce priveşte stocurile de gaze naturale necesare pentru iarnă, Zoltan Nagy a declarat că acestea sunt o povară pentru furnizori, „este o cheltuială în plus pentru o perioadă de vară când nici încasările nu sunt spectaculoase, deci trebuie să finanţeze această activitate”.

„Trebuie să găsim soluţii prin care această activitate de înmagazinare să fie una comercială, profitabilă, în condiţii de reglementat. Oarecum, spre această direcţie de îndreptăm din momentul liberalizării pieţei de gaze naturale. Diferenţele dintre sursele de gaze naturale tind să dispară, ceea ce nu este neapărat în avantajul consumatorilor de gaze naturale, dar este un fenomen care are un efect benefic asupra pieţei de gaze naturale, ca şi mecanisme de piaţă”, a menţionat reprezentantul ANRE.

Despre aplicarea legislaţiei pentru prosumatori, Zoltan Nagy a precizat că ANRE încă aşteaptă un răspuns de la Comisia Europeană, care să clarifice dacă acest mecanism de compensare este sau nu de natura ajutorului de stat.

„Avem reglementări pregătite atât pentru situaţia în care se confirmă că nu este ajutor de stat, cât şi pentru cazul în care se consideră că este ajutor de stat. În momentul în care avem o confirmare că nu este un ajutor de stat, vă garantez că, în mai puţin de o lună, toate reglementările pentru aplicarea acestui mecanism de compensare financiară vor fi emise. Dacă acest lucru se întâmplă mai devreme de mijlocul lunii noiembrie, de la 1 ianuarie am putea să aplicăm compensarea financiară. În cazul în care se va considera că este ajutor de stat, situaţia este puţin mai complicată. Va trebui să găsim o autoritate care să-şi asume rolul de administrator. În acest sens, am început discuţii cu Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului. Nu văd momentan alte entităţi care să-şi asume acest rol”, a afirmat oficialul ANRE.

Scad investiţiile în distribuţiile de energie

Decizia ANRE de reducere a ratei reglementate a rentabilității (RRR) afectează planurile de investiții ale distribuitorilor de energie electrică. Astfel, Corina Popescu, director general Electrica, şi Mirela Dima, director Reglementare CEZ România, au anunţat, la cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, că vor reduce investiţiile, la minimul cerut de reglementarile în vigoare, dar planurile sunt, în continuare, ambiţioase.

“Planul ambițios de investiții pentru acest an va fi finalizat. Pentru 2018 a fost stabilit un plan de investiții de 900 milioane lei, după ce, în anul 2017, investiţiile au depăşit 700 milioane lei. Anul viitor, pentru că s-a redus rata de rentabilitate, nu vom mai avea investiţii la acelaşi nivel“, a precizat Corina Popescu

“Vom menține nivelul investițiilor la limita reglementată”, a declarat, la rândul său, Mirela Dima.

Reamintim, ANRE a decis, printr-un ordin, că rata reglementată a rentabilității pentru distribuitorii de energie electrică să fie redusă la 5,66% începând cu 1 ianuarie 2019, de la 7,7% cât este în prezent. “Considerăm că valoarea RRR aprobată în vederea aplicării la calculul tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice începând cu 1 ianuarie 2019 va conduce la atingerea unui optim între menținerea interesului realizării investițiilor necesare asigurării calității serviciului de distribuție a energiei electrice și asigurarea unui nivel rezonabil al profiturilor operatorilor de distribuție concesionari, conform prevederilor cadrului de reglementare stabilit de Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare”, a precizat ANRE într-un comunicat. Totodată, ANRE susține că urmărește îndeplinirea mai multor obiective importante menite să asigure creşterea gradului de transparenţă în procesul de stabilire şi aprobare a tarifelor de distribuţie, precum și evitarea includerii în aceste tarife a unor costuri nejustificate. ANRE precizează că, pentru stimularea realizării de noi investiții, are în vedere remunerarea suplimentară, cu un punct procentual peste valoarea precizată anterior, a investițiilor realizate în capacităţile energetice în cea de a patra perioadă de reglementare (2019-2023).

Reteaua de distribuție a energiei electrice a României are nevoie de investiții de 10 miliarde de euro pentru a fi reînnoită și de 30 de miliarde de euro pentru extindere, a declarat, recent, Adrian Borotea, director de Strategie la CEZ România.

Pe de altă parte, atât Corina Popescu, cât şi Mirela Dima au precizat că distribuţiile de energie electrică pe care le reprezintă (SDEE Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud, respectiv Distribuţie Oltenia) sunt pregătite pentru iarnă, inclusiv prin completarea şi modernizarea parcului auto, necesar pentru a ajunge la stâlpii de curent. De asemenea, echipele de intervenţii sunt pregătite pentru a face faţă cât mai bine unor eventuale disfuncţionalităţi provocate de vremea rea. În plus, Mirela Dima a atrás atenţia că, în timmpul iernii, creşte foarte mult componenta comercială din consumul propriu tehnologic (n.r. – furturile din reţea).

Hidroelectrica abătut toate recordurile în 2018

Potrivit preşedintelui Directoratului, Bogdan Badea, Hidroelectrica a bătut toate recordurile de profitabilitate în acest an. „La nouă luni, producţia Hidroelectrica este de 14,19 TWh, ceea ce înseamnă că am depăşit producţia de anul trecut, de 14,04 TWh. Din punct de vedere al cifrelor, s-a bătut orice fel de record anul acesta. Pe scurt, veniturile din exploatare s-au situat în primele nouă luni undeva la 3,2 miliarde faţă de 3,286 pe tot anul 2017. Suntem în acest moment la un profit brut de 1,98 miliarde de lei. Astfel, profitul brut pe întreg anul trecut, de 1,6 miliarde de lei, a fost depăşit. Probabil că ceea ce ne-am propus la începutul acestui an, anume să depăşim profitul de 2 miliarde, vom reuşi, în ciuda prognozelor meteo sumbre pe care le avem pentru sfârşitul acestui an. Iar cu acest prilej arătăm că Hidroelectrica nu şi-a atins încă potenţialul pe care îl are, indiferent de situaţia climatologică”.

Totodată, Bogdan Badea a anunţat că producătorul de energie electrică şi-a finalizat planul de afaceri pentru următorii cinci ani, acesta ridicându-se la o valoare de 5,56 miliarde de lei. „Am făcut o lungă analiză pe ceea ce înseamnă volumul de investiţii pe care ni l-am propus. Vorbim despre 5,56 miliarde de lei, volumul de investiţii pe următorii cinci ani de zile. Aici includem investiţii noi, retehnologizări/modernizări, mentenanţă cu capitalizare şi achiziţie de participaţii, extinderea portofoliului Hidroelectrica şi diversificarea tipurilor de surse pe care le utilizăm”, a afirmat directorul Hidroelectrica.

Referitor la capacităţile noi de producţie din acest program, Bogdan Badea a arătat că vor fi construiţi circa 590 MWh, din care 240-250 MWh vor fi investiţii hidro, în timp ce diferenţa va fi asigurată de alte surse regenerabile.

În acest moment, piaţa ne ajută, iar preţul mai ridicat la energie electrică înseamnă că toate companiile producătoare îşi regândesc planul de investiţii, pentru că este o conjunctură favorabilă, care trebuie exploatată. Întotdeauna un volum mai mare de investiţii se face într-un preţ mai mare, dar pe termen lung, cum am văzut în alte ţări, s-a tradus într-o scădere a preţului pe o perioadă de 10, 12, 13 ani. Sunt cicluri pe care trebuie să le înţelegem. Nu putem avea preţuri mici la infinit şi volum investiţional mare”.

Referitor la creşterea preţurilor la energie electrică din acest an, reprezentantul Hidroelectrica a spus că lucrurile se leagă şi de ceea ce s-a întâmplat la COP 21 (n.r. – Conferinţa ONU de la Paris privind schimbările climatice, din 2015). “Este principala cauză pentru care preţurile la energie au crescut, nu doar în România, ca să evităm orice fel de speculaţii, ci în toată Europa. Practic, presiunea care s-a pus pe certificatul de carbon s-a tradus prin creşterea preţurilor în toată Europa. Este o conjunctură de piaţă”, a mai spus Bogdan Badea.

Centrala de la Cernavodă un este afectată de condiţiile meteo

“Din fericire, centrala nucleară de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, este un producător în bandă de energie electrică, iar dependența noastră de condițiile meteorologice este foarte scăzută”, a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, la cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. “Atât timp cât sunt asugurate condițiile de operare, și mă refer la condițiile de securitate nucleară și investițiile, chiar și în condiții provocatoare pentru alți producători, factorul climatic are o pondere mai mică decât pentru alți producători din sistemul energetic național. Singurul moment când CNE Cernavodă a fost afectată de seceta puternică a fost vara anului 2003, când U1 a fost deconectată de la SEN din cauza nivelului extrem de scăzut al apelor Dunării. În situația strict ipotetică în care nivelul Dunării ar fi similar cu cel de atunci, noi intrăm într-un program de monitorizare a debitului. Învățând lecțiile din 2003, însă, au fost făcute lucrări suplimentare, pentru a aduce îmbunătățiri centralei, pentru sistemele de răcire. Pe lângă bazinul de aspirație, am avut și investiții care să asigure un flux suficient de apă de răcire, pompat din două puțuri de mare adâncine. Am mers pe asigurarea sistemului de securitate în funcționare şi am făcut back-up la back-up”, a completat Cosmin Ghiţă.

“Un alt aspect care asigură continuitatea în operare și producție este asigurarea combustibilului. Avem o politică de combustibil foarte bine pusă la punct. Stocurile noastre sunt făcute pentru aproape un an. Noi avem o politică de stoc de siguranță, pe care îl constituim tot timpul”, a explicat directorul Nuclearelectrica.

Acesta a precizat că se aplică, în continuare, strategia aprobată în 25 aprilie 2018, în care există 2 contracte cadru, cu cei 2 furnizori calificați pe care îi are Nuclearelectrica, Cameco și CNU.

La 15 staţii Transelectrica se fac lucrări de investiţii

“Profităm în continuare de vremea bună pentru a face, în continuare, investiţii şi lucrări de mentenanță, în vederea pregătirii instalaţiilor Transelectrica pentru a face faţă vremii reci”, a declarat Virgiliu Ivan, director în cadrul Dispeceratului Energetic Naţional (DEN), din cadrul Transelectrica, la cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.

“Sunt foarte multe lucrări, în special în zona de investiții. În prezent avem 15 stații la care se efectuează lucrări de investiții, sunt în pregătire alte câteva, urmând ca, în perioada următoare, să intre și ele în execuție. Peste jumătate dintre stațiile Transelectrica sunt retehnologizate și ne-am propus ca, în anii următori, să finalizăm retehnologizarea la toate. Sunt lucrări începute și altele care urmează la liniile electrice de 400 kV. Sunt proiecte foarte importante, cum ar fi axul Banat, trecerea de la 220 kV la 400 kV, de la Porțile de Fier la Arad, închiderea inelului de 400 kV la României. De asemenea, dorim, împreună cu autoritățile, să închidem și inelul de 400 kV al Bucureștiului; e un proiect foarte ambițios, dar necesar, având în vedere consumul de energie din București și din zona adiacentă”, a mai spus reprezentantul Transelectrica.

Acesta a adăugat că sunt lucrări la noi linii electrice în zona de est a României, în Dobrogea, menite să crească siguranța în funcționare și să permită racordarea la rețea a centralelor electrice eoliene de acolo. Pe de altă parte, acesta a dat exemplul Banatului şi Moldovei în care sunt zone importante, cu vânt, care pot fi utilizate pentru înfiinţarea de centrale eoliene.

“Din punct de vedere al siguranței în funcționare, recent, Transelectrica a devenit acționar al Centrului de Coordonare Regională TSCNET din Germania. În prezent, în Europa, se desfășoară foarte multe acțiuni, activități de punere în practică a reglementărilor europene, a regulamentelor privind codurile de acces la rețea. Una dintre cerințe era de a ne afilia sau de a face un centru regional de coodonare”, a completat Virgiliu Ivan.

Reamintim, compania TSCNET Services, cu sediul în Munchen, furnizează servicii integrate pentru operatorii de transport și de sistem (OTS) și către centrele lor de control pentru a menține siguranța în funcționarea sistemului de electricitate în permanență. Acționarii TSCNET sunt 15 OTS din 12 țări europene: 50Hertz (Germania), Amprion (Germania), APG (Austria), ÈEPS (Cehia), ELES (Slovenia), Energinet (Danemarca), HOPS (Croația), MAVIR (Ungaria), PSE (Polonia), SEPS (Slovacia), Swissgrid (Elveția), TenneT (Germania), TenneT (Olanda), TransnetBW (Germania) și Transelectrica (România).

Pe de altă parte, reprezentantul Transelectrica a afirmat că ne confruntăm cu o criză de specialiști. “Nu numai noi. Multe sectoare de activitate se confruntă cu această lipsă de forţă de muncă calificată. Din păcate, este o tendință actuală, aceea că tinerii migrează, își doresc tot timpul altceva. Noi intenționăm să facem contracte de bursă pentru studenți și chiar am discutat cu conducerea Transelectrica, care are această inițiativă, și în viitorul foarte, foarte apropiat vom acorda burse studenților. Propunerea era ca, începând cu anul 3 să se acorde aceste burse, astfel încât, după finalizarea anului 4, să-i putem angaja, doar cu obligativitatea de a merge în continuare la școală și să termine cei 6 ani de studiu. Am angajat anul trecut 5 astfel de studenți și ne dorim ca, pentru viitor, numărul lor să fie cât mai mare”, a mai spus Virgiliu Ivan.

În proiectul noii Strategii energetice a României, unul dintre proiectele prioritare este cel al hidrocentralei cu pompaj de la Tarniţa. Întrebat dacă Transelectrica are în plan realizarea unei staţii de transformare şi a liniilor care vor lega viitaorea centrală la Sistemul Energetic Naţional, Virgiliu Ivan a spus că discuțiile despre Tarnița sunt vechi, dar la fel de actuale. “Am avut, la un moment dat, în planul de dezvoltare și liniile de racord între această centrală și restul sistemului. Imediat ce Strategia va fi aprobată, Transelectrica va face demersurile necesare să o pună în practică. În planul de persectivă pe următorii 10 ani nu avem prevăzute aceste linii. Cum se aprobă Strategia, vom relua demersurile”, a precizat reprezentantul operatorului de transport şi sistem.

ELCEN cere majorarea preţului energiei termice

Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a solicitat ANRE o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, a anunţat Claudiu Creţu, administratorul special al celui mai mare producător de energie termică din România, prezent al cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.

Acesta a precizat faptul că solicitarea a fost necesară pentru ca societatea să-şi acopere costurile de producţie, care au crescut în urma majorării preţului gazelor naturale.

„Preţul gazului a crescut, în consecinţă se actualizează preţul gigacaloriei. Am solicitat ANRE actualizarea acestui preţ şi, în momentul în care vom avea aprobat acest tarif de la Autoritate, e opţiunea Primăriei Municipiului Bucureşti de a acoperi subvenţia. Noi estimăm o creştere a preţului gigacaloriei undeva în jur 10%. Dacă ANRE aprobă actualizarea, tariful gigacaloriei ar putea creşte chiar şi din această lună. Preţul gigacaloriei este compus din preţul de producere, tariful de transport şi tariful de distribuţie. Eu vorbesc despre preţul de producere al Elcen, nu de preţul gigacaloriei care ajunge la populaţie. În prezent, preţul pe gigacalorie care pleacă de la Elcen e undeva la 180 de lei, la care se adaugă transportul şi distribuţia (n.r. – realizate de RADET) şi se ajunge la preţul final, de 360 – 370 de lei. Din acest preţ, Primăria Municipiului Bucureşti acoperă, prin subvenţie, un anumit procent”, a spus Creţu.

În data de 22 octombrie 2018, administratorului judiciar al ELCEN a anunţat, într-un comunicat de presă, că s-a demarat reorganizarea celui mai mare producător de energie termică din România, după ce, cu o zi înainte, judecătorul sindic a confirmat planul în acest sens. Soluţia de reorganizare a ELCEN vizează, în principal, transferul de active din patrimoniul ELCEN către compania municipală Energetica SA, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, astfel încât sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei –  SACET se va centraliza, în condiţiile în care şi RADET va proceda la transferul de active către Energetica.

Potrivit planului ELCEN, transferul de active şi activităţi este prevăzut să fie realizat până la finele anului 2018, cu o perioadă tranzitorie estimată la un an. De asemenea, se are în vedere şi recuperarea creanţei pe care ELCEN o deţine împotriva RADET, în valoare de 1,095 miliarde de lei. Plata creanţei este propusă să fie realizată în termen de 3 ani.

Planul de reorganizare vizează, totodată, încasarea preţului de transfer al activelor ELCEN în cuantum de 891 milioane de lei la care se adaugă investiţiile realizate pe durata procedurii, estimate la 102 milioane de lei.

Pe de altă parte, potrivit reprezentantului administratorului judiciar al ELCEN, depunerea proiectelor pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile este vital a fi realizată până la finele anului 2018, iar Municipalitatea a asigurat că va demara, imediat după confirmarea planului, toate procedurile necesare.

„Noua companie municipală Energetica SA are ca obiectiv să atragă finanţări nerambursabile pentru investiţii în vederea alinierii capacităţilor de producţie la obligaţiile de mediu, cu termene limită de respectat până în 2023. Valoarea investiţiilor este estimată la 513 milioane de euro pentru perioada 2018-2030, din care 77 milioane de euro în următorii 4 ani”, se arată în comunicatul Sierra Quadrant.

Adunarea creditorilor Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a aprobat, în septembrie 2018, în unanimitate, planul de reorganizare al celui mai mare producător de energie termică al Capitalei.

din aceeasi categorie