Specialiştii Băncii Comerciale Române (BCR) estimează un parcurs nu tocmai fericit al economiei naţionale în acest an: o creştere a produsului intern brut de numai 0,7%, o depăşire a nivelului deficitului bugetar, o inflaţie peste ţinta Băncii Naţionale a României (BNR) şi un curs de peste 4,5 lei/euro pentru finalul anului.
Potrivit raportului departamentului de cercetare al BCR, prezentat de Eugen Sinca, analist senior, pe termen foarte scurt, leul se va aprecia, iar în septembrie cursul se va situa la 4,4 lei/euro, în condiţiile în care unii speculatori, care au mizat pe deprecierea monedei naţionale, şi-ar putea închide poziţiile văzând noua strategie a BNR, care nu este dispusă să accepte deprecierea leului, a explicat Sinca, conform Agerpres.
BCR estimează că valoarea cursului de schimb va fluctua în perioada următoare între 4,4 şi 4,6 lei/euro.
“Estimăm că leul va fluctua în intervalul 4,4 – 4,6 în perioada rămasă din acest an şi că BNR va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a ţine inflaţia la sub 4%. O emisiune de eurobonduri ar putea fi lansată în această toamnă, ceea ce ar consolida rezervele valutare ale băncii centrale şi ar ţine în frâu creşterea randamentelor la obligaţiuni pe piaţa locală în ultimul trimestru din acest an. Aceasta acţiune rămâne, deocamdată, mai mult la nivel de deziderat, în condiţiile în care sentimentul investitorilor este destul de afectat în aceste zile”, se arată în raportul BCR.
Gazele, agricultura şi mediul politic atacă BNR
După anunţul suprinzător privind majorarea preţului gazelor naturale în septembrie, BNR a intervenit decisiv în favoarea leului.
Majorarea preţului gazelor naturale a creat riscuri suplimentare legate de atingerea ţintei de inflaţie a băncii centrale stabilită la 3% plus/minus un punct procentual în 2012.
“Drept rezultat, Banca Naţională a intervenit decisiv în favoarea leului, limitând volumul tranzacţiilor REPO la 6 miliarde lei într-o primă fază şi apoi la 4 miliarde, adică la jumătate faţă de nivelurile înregistrate în iunie şi iulie. Dobânzile pe piaţa monetară au crescut cu 50 puncte de bază, iar Ministerul Finanţelor a respins ofertele la licitaţiile de titluri de stat ca urmare a creşterii costurilor. Informaţiile din presă arată că banca centrală a intervenit pe piaţa valutară timp de mai multe zile la rând pentru a aduce leul la sub 4,5 faţă de moneda unică europeană. Mai mult, leul a fost ajutat şi de intervenţiile verbale ale guvernatorului (n.r. – Mugur Isărescu), care a arătat că recenta depreciere a monedei a depăşit nivelurile reflectate de fundamentele economice, în timp ce o normalizare a mediului politic ar fi extrem de necesară. Şeful misiunii FMI în România, de asemenea, sugerase că există loc pentru o apreciere uşoară a leului, odată ce instabilitatea politică ia sfârşit”, se mai afirmă în raportul BCR.
BCR estimează că inflaţia la finalul anului 2012 se va cifra la 4% în scenariul de bază, dar nu exclude un nivel mai ridicat, de 4,2%, pe scenariul alternativ.
Estimarea de inflaţie a BCR a fost revizuită în creştere pentru 2012, de la 3,7% iniţial. BCR a luat în calcul producţia agricolă slabă, produsele agroalimentare având o pondere de 37% în coşul de calcul al inflaţiei, precum şi evoluţia cursului de schimb.
Pentru 2013, BCR estimează o inflaţie la final de an de 3,5%.
“Pentru finele anului 2012 estimăm o rată a inflaţiei de 4%, la limita superioară a ţintei BNR. Creşterea preţurilor produselor agroalimentare, atât pe plan intern, cât şi extern, precum şi majorarea unor preţuri administrate sunt principalii factori inflaţionişti din perioada imediat următoare. Totodată, nu excludem ieşirea temporară a inflaţiei din ţinta BNR în această toamnă sau la începutul anului viitor. Prin urmare, considerăm că BNR este mai dispusă, în prezent, să favorizeze un leu mai puternic pentru atenuarea presiunilor inflaţioniste”, a spus Eugen Sinca.
El a menţionat că inflaţia s-a accelerat în iunie, iar apoi a sărit cu un punct procentual în iulie, până la 3%, în condiţiile în care efectul de bază favorabil a dispărut.
“De fapt, nici în primele cinci luni ale anului ratele medii ale inflaţiei lunare nu au fost chiar mici, la 0,3%. Deficitul de cerere agregată va fi în continuare prezent încă o perioadă, dar nu va putea contrabalansa oferta cronic insuficientă de bunuri şi servicii din producţia internă. Produsele alimentare sunt un exemplu în acest sens, ele deţinând o pondere extrem de înaltă în coşul de consum (37%). Dincolo de alimente, care au intrat în zona pozitivă în termeni anuali în luna iulie, au existat şi alte elemente, care au pus presiune asupra inflaţiei. Combustibilii, tutunul, energia electrică şi termică, tarifele de telefonie, precum şi cele de apă şi canalizare sunt doar câteva din grupele care au susţinut avansul preţurilor, dacă ar fi să numim aici doar pe cele cu ponderi mai ridicate în coşul de consum. Cererea pentru unele dintre aceste produse este mai puţin elastică, în timp ce altele se regăsesc în categoria produselor cu preţuri administrate (energia de exemplu)”, se spune în raport.
Mai mult, menţionează documentul, variaţiile cursului de schimb sunt transmise direct asupra serviciilor de telefonie, exprimate direct în valută de către operatori. Deprecierea semnificativă de 3% a leului faţă de euro pe fondul tensiunilor politice (perioada mai-august faţă de ianuarie-aprilie) şi-a pus amprenta asupra inflaţiei, deoarece serviciile de telefonie au o pondere de aproape 5% în coşul de consum.
Potrivit analiştilor BCR, leul s-a depreciat cu peste 8% faţă de dolarul american, din care 3,5% poate fi atribuită luptelor politice.
“După recenta misiune de evaluare a FMI/UE, şeful misiunii, Erik de Vrijer, a făcut un anunţ neaşteptat legat de necesitatea creşterii preţului gazelor naturale începând cu luna septembrie, cu 5% pentru consumatori şi cu 10% pentru companii, susţinând că majorarea costurilor nu a fost reflectată în preţ. Aceasta arată că nu este de ajuns să ai o agendă de liberalizare a preţurilor administrate (pentru gaz natural şi energie electrică), dacă aceasta nu este şi aplicată strict, chiar şi în ani electorali. Politica monetară va rămâne una prudentă, iar dobânda de politică monetară va rămâne nemodificată la 5,25%”, se mai spune în raport.
Ţintă ratată la deficit
Raportul BCR arată şi că ţinta de deficit bugetar pentru anul 2012 va fi ratată, atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia europeană ESA95 (care ia în calcul obligaţiile de plată neachitate).
BCR estimează un deficit bugetar pe cash de 2,8% din PIB în 2012, faţă de ţinta revizuită a autorităţilor române, de 2,25% din PIB, a precizat şeful departamentului BCR Cercetare, Dumitru Dulgheru. El a adăugat că estimarea BCR vizează un deficit bugetar pe cash de 17,1 miliarde lei, faţă de plafonul de 14 miliarde de lei convenit de autorităţi cu instituţiile financiare internaţionale.
Pe metodologia ESA95, BCR estimează un deficit bugetar de 3,8% din PIB în 2012 şi de 3,3% în 2013, în condiţiile în care România ar trebui să se încadreze la acest indicator sub 3% din PIB.
“Alegerile parlamentare se apropie rapid şi vedem în continuare posibilitatea unui derapaj fiscal de circa 0,8 puncte procentuale de la ţinta stabilită pentru acest an de 3% din PIB (ESA95), mai ales în condiţiile în care prognoza oficială de creştere economică a fost redusă la 1,2%, de la cea precedentă de 1,8-2,3%, în timp ce arieratele bugetelor locale au rămas în creştere în trimestrul al II-lea a.c. Trebuie remarcat faptul că încadrarea în ţinta de deficit bugetar în primul semestru din acest an s-a realizat pe seama reducerii cheltuielilor de investiţii şi a amânării plăţii furnizorilor. Guvernul actual a majorat deja salariile bugetarilor cu 8% începând din iunie şi s-a angajat să mai efectueze o mărire în decembrie, deşi FMI a condiţionat aceasta măsură de performanţa economică a României”, se arată în Raportul “Romania: În viteza întâi”, realizat de către echipa BCR Cercetare.
Revizuire negativă a creşterii economice
BCR a revizuit în scădere, de la 1,2% la 0,7%, prognoza de creştere economică pentru România în anul 2012.
De asemenea, estimarea de creştere economică pentru anul 2013 a fost revizuită în scădere de 2,9% la 1,9%.
Potrivit lui Sinca, motivul principal pentru revizuirea în scădere a estimării de creştere economică pentru 2012 este producţia agricolă sub aşteptări, ca urmare a secetei. Cu o performanţă normală a agriculturii în acest an, creşterea economică în 2012 ar fi ajuns la 1,1%.
La estimarea de creştere economică, BCR a luat în calcul şi efectele unei uşoare recesiuni în zona euro.
Reprezentanţii BCR au subliniat că România va păstra ecartul de un punct procentual la creşterea economică, faţă de zona euro, aşa cum s-a întâmplat şi în 2011, când a înregistrat o creştere de 2,5% faţă de 1,5% în zona euro.
Pentru 2012, analiştii estimează o scădere economică de 0,2% în zona euro.
Economistul şef al BCR, Lucian Anghel, a arătat că, în trimestrul doi 2012, economia românească a performat mult mai bine decât alte state europene. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, România a înregistrat o creştere ajustată de 1,7%, în timp ce zona euro a scăzut cu 0,4%, ecartul fiind de aproximativ două puncte procentuale.
Anghel a afirmat că, pe termen foarte scurt, este important ca România să finalizeze câteva proiecte economice, inclusiv o emisiune de eurobonduri sau lansarea unui parteneriat public privat, pentru a muta focusul analiştilor internaţional de pe politic pe proiecte economice.
În ceea ce priveşte revizuirea estimării de creştere economică pentru 2012 şi 2013, BCR a precizat că a fost determinată de revenirea economică modestă de până acum şi condiţiile adverse de pe pieţele externe şi interne.
“2012 va aduce României cea mai severă secetă din ultimii cinci ani, cu efecte negative imediate asupra creşterii economice şi inflaţiei. Pe lângă aceasta, mediul extern rămâne unul advers, iar încrederea agenţilor economici şi a consumatorilor din Zona Euro nu prezintă semne de redresare”, a mai spus Eugen Sinca.
“Aproximativ 50% din exporturile României au ca destinaţie Zona Euro şi peste 80% din investiţiile străine directe primite de România pornesc din aceste ţări. Având în vedere toate acestea, estimăm o creştere economică de 0,7% în 2012 şi 1,9% în 2013, în scădere faţă de estimările anterioare. Performanţa sub aşteptări în domeniul atragerii fondurilor europene structurale trebuie îmbunătăţită rapid, în caz contrar România riscând o perioadă prelungită de creştere economică sub potenţial”, a adaugat Eugen Sinca.
