Reprezentanții autorităților, ai companiilor de stat și private, române sau multinaționale, specialiștii, analiștii prezenți la conferința “Energie cu responsabilitate“, organizată de publicația InvesTenergy, au fost de acord, cu toții, că principalele probleme cu care se confruntă sectorul energetic și care necesită maximă atenție se referă la siguranța în aprovizionarea cu energie și resurse energetice, cu respectarea condiționalităților de mediu și la prețuri accesibile pentru toți consumatorii, casnici și industriali.
În ceea ce privește siguranța în aprovizionare, România ar trebui să nu aibă probleme în această privință: la un consum mediu de 7.500 MWh, are instalată o putere de 24.000 MW. Din păcate, circa 8.000 MW sunt doar “hârtie“, iar alți 5.000 MW sunt instalați în centrale eoliene și fotovoltaice, acestea având o producție intermitentă. Astfel, în condiții de iarnă, de exemplu, când consumurile depășesc, uneori, 10.000 MWh/h, România nu pare să reușească să/și asigure consumul intern!
În aceste condiții, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a declanşat controale la producătorii de energie electrică pentru a vedea diferenţele dintre puterea instalată şi cea disponibilă, urmând ca unor companii să le fie reduse licenţele, a declarat preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, la conferinţa InvesTenergy.
„Deja avem producători care s-au oferit voluntar să-şi reducă licenţele şi în curând o să avem noi producători cărora noi o să le reducem licenţele pentru că au capacităţi care nu mai sunt demult disponibile”, a spus Dumitru Chiriţă.
El a precizat că aşteaptă cu interes ceea ce se va întâmpla în discuţiile şi negocierile dintre România şi Comisia Europenă în privinţa dezvoltării de noi capacităţi de producere pe bază de surse regenerabile şi a menţionat că majorarea la 34% a ponderii energiei din surse regenerabile este o provocare pentru România, nu numai pentru cei care investesc, dar şi pentru stabilitatea Sistemului Energetic, din perspectiva echilibrării acestuia.
De asemenea, Dumitru Chiriţă a afirmat că Transelectrica ar trebui să crească capacitatea de interconectare. „Cred că e bine luat în calcul un efort investiţional şi pentru Transelectrica, care ar trebui să aibă în vedere şi să crească capacitarea de interconectare la graniţele cu România de la 2.000 şi ceva de megawaţi la 5.000 şi ceva de megawaţi. Dacă se ajunge la o creştere a capacităţii de interconectare, practic, diversificăm sursele de aprovizionare în beneficiul clientului final. Nu în ultimul rând, în această zonă investiţională, partea de energie electrică, cred că se impune să luăm în calcul investiţii urgente de cel puţin 3.000 de megawaţi, care şi aceste investiţii să vină şi să suplinească ceea ce astăzi este un deficit de producţie internă şi să ia în calul ceea ce înseamnă capacităţi de producere care vor ieşi din funcţiune în perioada următoare”, a mai spus preşedintele ANRE.
Pe de altă parte, Dumitru Chiriță a precizat că ANRE a adoptat o serie de reglementări astfel încât companiile din sectorul energetic şi de gaze naturale pentru care Autoritatea reglementează diiferite tarife (de transport, distribuție etc.) să realizeze investiţii de 16 miliarde de lei în următorii cinci ani.
„În ultima perioadă am adoptat o serie de reglementări în domeniul energiei electrice şi a gazelor naturale care contribuie la dezvoltarea infrastructurii de transport, distribuţie, atât pentru gaze naturale cât şi pentru energie electrică, dar şi pentru creşterea capacităţii de înmagazinării a gazelor naturale. Suma totală pe care am evaluat-o ca urmare a acestor decizii depăşeşte 16 miliarde de lei pentru următoarea perioadă de până la cinci ani. Suma respectivă o regăsim în tarifele reglementate, pentru activităţile de care vorbeam mai devreme. Sunt bani care vor contribui la creşterea siguranţei în alimentare şi continuitate în aprovizionare cu gaze naturale şi energie electrică”, a spus Dumitru Chiriţă.
El a afirmat că Autoritatea are în vedere creşterea capacităţii de înmagazinare care se ridică în prezent la 3,1 miliarde mc. „Apreciez că în perioada următoare, doi – trei ani de zile, ar trebui să se dubleze această capacitate. Cel puţin să se dubleze pentru a avea o securitate în aprovizionate cu gaze naturale mult peste ceea ce este astăzi”, a afirmat Dumitru Chiriţă.
Situaţia din piaţa de energie electrică, produsă din gaze naturale, nu este mai bună în prezent, în condiţiile în care investiţia privind centrala de la Iernut nu este finalizată, motiv pentru care au fost reconfigurate vechile capacităţi de producţie, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan, la conferinţa InvesTenergy. „Avem o situaţie mult mai bună la gaze, o situaţie care conferă certitudine pe piaţa gazelor, dar din păcate pe piaţa de energie electrică, aferentă gazelor, situaţia nu este mai bună. Avem o certitudine, grupul de la OMV Petrom (Centrala electrică pe gaze naturale de la Brazi – n.r.) , dar am o nerealizare la Iernut (centrala electrică a Romgaz – n.r.), nefinalizarea investiţiei în grafic, cu termen de prelungire la limita jumătăţii anului şi cu riscurile care decurg din aceasta depăşire generată de mecanismul PNI privind finanţarea acestei investiţii cu procent de 25%. Am trecut la o monitorizare atentă, la o analiză de tip comandament permanent şi sper să reuşim, astfel încât anul care vine să fie pregătit şi cu această investiţie care este absolut necesară. În acest context, am fost nevoiţi să reconfigurăm capacităţile vechi de la Iernut, să reconfigurăm o oprirea planificată pentru circuitul de răcire şi lucrările care s-au făcut acolo astfel încât să avem şi pentru această iarnă disponibili cei 300 de megawaţi minimi pe care i-am avut tot timpul”, a spus Doru Vişan.
„Problema cea mare o avem pe partea de producţie. Aşa cum ştiţi, ultimul tren se cheamă mecanismul 14 ETS de valorificare a certificatelor de CO2. El este în faza actuală bine pregătit. El este în conformitate şi cu ce au făcut celelalte state”, a subliniat oficialul din Ministerul Energiei.
Emiterea OUG 114/2018 nu a fost justificată
Emiterea Ordonanţei de Urgență 114/2018 nu a fost justificată, cel puţin pentru domeniul energiei electrice, deşi, la vremea respectivă, s-a spus că au fost distorsiuni în piaţă şi din această cauză a fost nevoie de o intervenţie, a afirmat preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu, la conferinţa InvesTenergy.
„S-a vorbit la vremea respectivă că au fost distorsiuni în piaţă, că piaţa nu funcţiona şi, din această cauză, a fost nevoie de o intervenţie. Eu am vrut să spun că, în ceea ce priveşte energia electrică – mă voi referi numai la energia electrică, nu şi la gaze naturale – au fost mai multe analize ale pieţei efectuate de Autoritatea Naţională de Reglementare, de Consiliul Concurenţei şi niciuna dintre aceste analize nu a arătat că ar fi vorba de o distorsiune a pieţei. Din această cauză eu cred emiterea Ordonanţei 114 nu a fost justificată, cel puţin pentru domeniul energiei electrice. Sigur, ordonanţa a fost emisă şi acum trebuie să vedem cum lucrăm”, a spus Ion Lungu.
De asemenea, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, a amintit că, înainte de emiterea acestei ordonanţe, nu au existat consultări cu organizaţiile din domeniu. „Nu au reuşit decât să introducă suspiciuni între actorii din piaţă, acuzaţii care, după câteva luni, s-au dovedit a fi nefondate, pentru că, de fapt, toţi participanţii la piaţă au fost afectaţi de aceste ordonanţe (n.r. – OUG 114/2018 şi OUG 19/2019) şi vedem consecinţele astăzi. Nu am avut predictibilitate, nu ştim ce va fi de la 1 ianuarie, nu ştim cum va fi calendarul în următoarele luni sau un an şi jumătate. A reuşit să strice ceea ce era, deşi nu funcţiona nici atunci perfect”, a spus Silvia Vlăsceanu.
Legat de aceeași OUG 114, directorul general al MET România, Petre Stroe, a declarat că trebuie să arate acționariatului companiei că, totuși, se poate investi în România, chiar dacă legislația suferă din cauza instabilității și impredictibilității. „Încerc să conving acționariatul că se poate investi în România, să conving că este nevoie să se investească și din perspectiva unui acționar care dorește să-și recupereze investiția, să traduc diversele evenimente nefericite, gen OUG 114, în așa măsură încât să nu existe o emoție prea mare și, totuși, să existe o înțelegere că se poate trăi și cu această situație”, a afirmat Petre Stroe.
Pe de altă parte, Radu Bădiță, secretar general ANRE, a declarat că, din punctul de vedere al Autorității, OUG 114 este considerată un subiect închis. “Am făcut toate demersurile pentru a sesiza, în regim de urgență, Parlamentul, respectiv Camera Deputaților, unde se lucrează la abrogarea anumitor articole din textul actului normativ. Cred că ANRE a reușit să păstreze un echilibru. Subiectul este pe cale să se închidă, să se revină la normalitate“, a precizat Radu Bădiță.
Pe de altă parte, acesta a anunțat că, la nivelul ANRE, s-a constituit o comisie care lucrează intens la un proiect de pachet legilslativ în ceea ce privește armonizarea legislației interne cu ultimele reglementări europene în domeniul energiei electrice, Regulatemntul 943 din 2019 și Directiva 944 tot din acest an. “Cu siguranță, vom organiza întâlniri cu operatorii, cu toți actorii din piață, pentru a discuta și a dezbate împreună ceea ce urmează să se întâmple cu 1 ianuarie 2020. Este o perioadă destul de strânsă, însă sperăm ca, până la finele lunii noiembrie, să avem lucrurile deja clare sub multe aspecte“, a mai spus Radu Bădiță.
“Se lucrează de mai bine de 6 luni la un sistem informatic, care va digitaliza întreaga activitate a ANRE. Vom ști la secundă unde se află fiecare lucrare, fiecare normă și reglementare, și relația cu dumneavoastră, participanții la piață, și cu consumatorii va fi mult ușurată din toate punctele de vedere”, a mai spus reprezentantul ANRE.
Hidroelectrica a depus scrisoare de intenție pentru achiziția activelor CEZ din România
Hidroelectrica și Electrica și-au manifestat interesul, de ceva vreme, pentru achiziționarea activelor CEZ din România. Președintele Directoratului, Bogdan Badea, a anunțat, la Conferința InvesTenergy, că Hidroelectrica a depus scrisoare de intenție pentru achiziția activelor CEZ din România. “Am depus scrisoarea de intenție. De principiu, ne uităm la toate activele. Acum suntem în procedura de semnare a acordului de confidențialitate”, a afirmat Bogdan Badea. El a adăugat că urmează schimbul de informații și depunerea ofertei neangajante. Termenul final de depunere a ofertelor neangajante este finalul lunii noiembrie, a precizat Badea, fiind de părere că este “un termen cam strâns”.
Prezentă la Conferința InvesTenergy, Corina Popescu, director general Electrica, a declarat, legat de o posibilă achiziție a unor active CEZ: “Orice proiect de achiziție care apare pe piață trebuie evaluat. Noi ne uităm pe orice proiect care există. Nu putem spune dacă am trimis sau nu scrisoare de intenție. Suntem o companie listată la bursă. Hidroelectrica are marele avantaj față de Electrica că poate face afirmații. Eu pot să vă spun că evaluăm, în cadrul Grupului, orice proiect care apare. (…) Prin noua Strategie de business, ne dorim să intrăm în segmentul de producție, să ne extindem activitatea și în servicii, să devenim un furnizor integrat“, a subliniat Corina Popescu.
Cel mai mult investim în oameni
„Investim nu numai în instalații, în rețele, în procese, în transformarea companiei. Cel mai mult investim în oameni”, a declarat Doina Vornicu, director de Operațiuni și membru al Directoratului CEZ România, la Conferința Investenergy cu tema „Energie cu responsabilitate”.
“Și noi, ca și multe companii din țară, ne confruntăm cu lipsa forței de muncă. (…) Ne confruntăm și noi cu această lipsă de personal, confruntându-ne și cu faptul că media de vârstă în companiile din Grupul CEZ ( o medie de vârstă de 47 de ani). Și, da, trebuie să ne pregătim generațiile tinere. Așa am ajuns la un program amplu, care funcționează și care se numeste ”Ucenic Electrician”, în 5 județe în zona grupului CEZ din România. Avem clase de electricieni. Am organizat Academia CEZ și ne-am propus ca acești oameni ai noștri să învețe prin intermediul acestei instituții, să învețe cum să găsească oportunitățile, cum să abordeze problemele din punct de vedere al eficienței, a business-ului, cum să prezinte pentru noi un suport, un sprijin în luarea deciziilor. Ministerul Energiei împreună cu RWEA au promovat un proiect foarte interesant de reconversie profesională a minerilor din Valea Jiului. CEZ România este parte în acest proiect. (…) Pentru noi, să investim responsabil înseamnă să fim acolo unde clientul are nevoie”.
