CNR-CME împreună cu Electrica au organizat cea de-a doua conferinţă „Evaluarea problemelor energetice ale mediului rural”, cu tema „Alimentarea cu energie a localităţilor mediului rural”. “Tema conferinţei a apărut ca o cerinţă exprimată de participanţii la o manifestare anterioară, cu aceeaşi temă, privind continuarea analizelor legate de asigurarea energiei în localităţile rurare şi mai ales corelarea preocupărilor privind dezvoltarea reţelelor rurale cu perspectivele de dezvoltare a acestor localităţi şi elaborarea unor scheme financiare adecvate pentru asigurarea investiţiilor necesare”, se arată într-un comunicat de presă.
În luna iulie 2011, în mediul rural, la nivelul întregii ţări, erau un număr de 63.547 gospodării neelectrificate, amplasate în 2087 localitaţi, din care: 2360 gospodării amplasate în 95 localităţi total neelectrificate şi 61.187 gospodării amplasate în 1992 localităţi rurale parţial electrificate. Chiar în gospodăriile care au acces la energia electrică, posibilităţile oferite sunt slab valorificate (peste 60% din populaţia rurală a optat pentru tarif social), aceştia utilizând în medie 400∙-∙450 kWh/an.
“Tema conferinţei este deosebit de importantă şi a stat în atenţia specialiştilor încă de la începutul electrificării ţării, în urmă cu circa 70 ani. Din păcate problemele de alimentare a localităţilor izolate şi a unor zone care s-au dezvoltat nu au fost complet rezolvate, în special din cauza lipsei unor programe coerente, însoţite de fondurile necesare. Chiar programele care au existat nu au oferit soluţii financiare corespunzătoare, astfel că aceste investiţii, cu durată foarte mare de recuperare, nu au fost finalizate”, a declarat Ioan Roşca, director general al Electrica. El a subliniat că soluţiile financiare trebuie să fie dublate de soluţii tehnologice novative, în special pentru integrarea surselor regenerabile de energie şi a surselor locale de distribuţie. “Este necesar a găsi soluţii realiste, având în vedere posibilităţile financiare ale utilizatorilor şi veridicitatea solicitărilor”, a mai spus directorul Electrica.
“Trebuie să fie avute în vedere aspecte specifice actuale ale spaţiului rural românesc: economia rurală este limitată doar la agricultură, practic fără alte activităţi/servicii; sărăcia extremă, cu venituri sub salariul minim garantat şi educaţia, în general redusă, a populaţiei rurale nu permit accesarea programelor europene de dezvoltare; nivel redus de dezvoltare a infrastructurii satelor; adâncirea discrepanţei dintre satele periferice oraşelor şi cele izolate; tendinţa de depopulare a mediului rural; migraţia celor mai activi locuitori, în special a tinerilor, spre oraşe; existenţa unor sate cu infrastructură electrică corespunzătoare, dar fără utilizatorii care au plecat la oraş; tendinţa de utilizare a terenurilor agricole pentru alte scopuri: culturi energetice, parcuri fotoelectrice etc”, a declarat Anda Bărbulescu.
În prezent, nu este posibil ca societăţile Electrica să asigure, din fonduri proprii, investiţiile necesare pentru electrificarea zonelor izolate, cadrul legislativ actual nu oferă soluţii realiste pentru rezolvarea problemei, iar comunităţile locale nu pot să asigure investiţiile necesare.
Se estimează că investiţia totală necesară, la nivelul întregii ţări, pentru electrificarea tuturor gospodăriilor din zone rurale este de circa 793 milioane lei. Aceste investiţii, care nu vor fi rentabile, nu trebuie să fie analizate, însă, strict economic. Energia electrică la sate înseamnă mai mult decât energie, oferă cultură, posibilităţi de educaţie şi de dezvoltare.
Dumitru Federenciuc, director în cadrul Electrica, a prezentat experienţa Alianţei pentru Electrificări Rurale (ARE – Alliance for Rural Electrification) privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor rurale utilizând surse regenerabile de energie şi sisteme distribuite pe baza unor surse locale de energie. Se consideră că sursele fotoelectrice vor avea un rol important în asigurarea energiei electrice necesară desfăşurării activităţilor generale dintr-o gospodărie rurală. Pentru asigurarea fondurilor necesare achiziţiei acestor instalaţii pot fi elaborate, la nivel local, diferite scheme financiare.
Electrificarea prin conectarea la reţeaua electrică publică implică investiţii ridicate (în medie peste 10.000 lei/gospodărie) cu recuperare pe un interval mare de timp (puterea instalată medie într-o gospodărie rurală este de 1,47 kW), ceea ce impune fie implicarea Guvernului, fie se asigură fonduri nerambursabile.
Realizarea de instalaţii fotoelectrice locale şi apoi integrarea lor în reţeaua publică (on grid) poate fi o soluţie care să asigure energie electrică în gospodăriile izolate.
La necesităţi de 5∙-∙10 kWh/zi (valori absolut acoperitoare pentru nevoile unei gospodării ţărăneşti de mărime medie) sistemele regenerabile pot oferi soluţii realiste, care implică costuri ale energiei produse mai scăzute faţă de grupurile Diesel (0,2∙-∙0,4 euro/kWh, faţă de 0,5∙-∙0,6 euro/kWh, în funcţie de tipul şi preţul combustibilului).
