Modernizarea CET-urilor Elcen necesită investiții de aproximativ 1 miliard de euro, în timp ce pentru modernizarea întregului sistem centralizat de energie termică gestionat de RADET, în momentul de față, sunt necesari 800 de milioane de euro, spune Sorin Chiriță, administrator special RADET București.
„Noua societate energetică, avizată spre înființare de către Consiliul General al Municipiului București, ieri, își propune să fie producător și furnizor de energie electrică, nu transportator și distribuitor, iar investițiile pe care ni le propunem sunt de fapt în coordonare și completare cu aceste noi investiții. Ca o sumă a investițiilor pe care o propunem pentru modernizarea sistemului centralizat de alimentarea cu energie termică și co-generare, aceasta se ridică la aproximativ 800 de milioane — un miliard de euro, pentru modernizarea CET-urilor ELCEN. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de euro sunt necesari pentru modernizarea întregului sistem centralizat de energie termică gestionat de RADET, în momentul de față. Mai punem 20 — 30 de milioane de euro pentru noile surse de co-generare și aici am exclus proiectul POIM pentru stația de tratare termică a deșeurilor, care deja este în lucru. Avem studiul de fezabilitate în elaborare și noua societate energetică asta va face — va gestiona și această stație. Prin noua societatea energetică nu e decât ceva complementar față de ceea ce produce ELCEN și RADET”, a menționat Chiriță.
Potrivit reprezentantului RADET, în România nu se poate vorbi despre energie electrică fără energie termică în sistem centralizat.
„Dacă este să vorbim despre ce ne-am propus prin această strategie, nu spun decât că ne dorim să avem un oraș verde care să ofere tot confortul cetățenilor. Planul de Mobilitate și Strategia Energetică a Capitalei au drept scop scăderea poluării în București. Nu putem vorbi despre energie electrică fără energie termică în regim centralizat. Nu putem vorbi despre independență energetică și de un oraș verde fără un sistem centralizat de alimentare cu energie termică. Împreună cu Strategia de termoficare a Bucureștiului, care se află deja în dezbatere publică începând de astăzi, ne-am gândit la o strategie de identificare a zonelor unitare, un proiect măreț. Trebuie să ne gândim spre ce ne îndreptăm, dacă spre un oraș în care să avem la fiecare apartament câte o centrală sau spre un oraș în care în fiecare apartament să existe un aparat atârnat de bloc? Orașele cu peste 200.000 de locuitori nu pot avea decât încălzire centralizată. Rețeaua de gaze care să alimenteze fiecare locuință este imposibil de realizat. Dacă s-ar face asta, atunci orașul va arăta precum Beirutul în perioada războiului. Nu vedem energia electrică decât în sistem centralizat”, a explicat Sorin Chiriță.
Acesta a menționat că și valorificarea energetică a deșeurilor reprezintă o prioritate care trebuie să se bazeze pe principiul „poluatorul plătește”.
„Noi, astăzi, nu valorificăm energetic deșeurile. Valorificarea energetică a deșeurilor va trebui să funcționeze pe principiul poluatorul plătește. Dacă nu se face colectare selectivă, atunci e normal să plătești mai mult. Dacă faci asta, atunci ar trebui să primești niște facilități. Ne-am propus să echilibrăm sistemul termic prin două noi stații de co-generare, în Colentina și Aviației. De asemenea, stația din Floreasca vrem să o transformăm în stație de co-generare. Astăzi, vorbim deja despre independența energetică a Municipiului București și despre reducerea costurilor cu energia electrică. Energia termică în co-generare este principalul obiectiv al nostru. Degeaba faci o stație de bio-gaz dacă nu o integrezi în sistemul centralizat. Practic, nu ai cui să o vinzi. Ne-am propus să facem CET-ul Casa Pieței Libere în co-generare de înaltă eficiență, iar doamna primar general a aprobat realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect”, a afirmat oficialul RADET, citat de Agerpres.
Fuziunea, gata într-un an
La rândul său, primarul general, Gabriela Firea, şi-a exprimat speranţa că fuziunea dintre RADET şi ELCEN s-ar putea realiza în decurs de aproximativ un an.
În acest sens, ea a estimat că până în luna noiembrie ar putea fi realizat planul de reorganizare, în decembrie – ianuarie ar putea avea loc transformarea RADET în societate, urmând ca în luna martie anul viitor să poată fi efectuată fuziunea cu ELCEN. ”Este un calendar extrem de ambiţios, se face într-un an de zile ce nu s-a făcut în 26 de ani”, a adăugat Firea.
Primarul general, Gabriela Firea, a anunţat miercuri lansarea în dezbatere publică a Strategiei Energetice a Capitalei – partea referitoare la energia termică, urmând ca aspectele privitoare la energie electrică să fie supuse dezbaterii în luna iulie.
Primarul general a atras atenţia asupra faptului că atât RADET cât şi ELCEN au acumulat de-a lungul anilor datorii istorice şi a apreciat că aceste entităţi economice trebuie să treacă printr-un proces de reorganizare. Pe de altă parte, ea a arătat că în această iarnă s-a lucrat în premieră coordonat între RADET şi ELCEN, când au avut loc comandamente comune.
”Idealul ar fi – şi s-a mai încercat cu câţiva ani înainte – ca cele două entităţi care sunt atât de mult legate una de cealaltă, RADET şi ELCEN, prin reorganizare, să ajungă practic o singură entitate, o singură societate, să avem în acelaşi pol economic şi ca şi flux atât producerea, transportul şi distribuţia energiei termice. Sunt decizii, care din punctul meu de vedere ar fi trebuit să fie luate cu mulţi ani în urmă, spre binele beneficiarilor reţelei de termoficare: peste 1,5 milioane de bucureşteni, sute de alte societăţi comerciale, şcoli, spitale, grădiniţe, instituţii ale statului. Această reţea de termoficare ne este extrem de necesară, dar ea trebuie să fie modernă, să ofere servicii la standarde ridicate”, a precizat primarul general.
Branduirea RADET
El a apreciat de asemenea că avantajele încălzirii în sistem centralizat nu sunt suficient cunoscute.
”Sper că în curând, în Bucureşti, pe autobuzele RATB, să înceapă să apară brandul RADET, pentru că această formă de încălzire are nişte avantaje pe care noi – nu ştiu, din comoditate, din obişnuinţă, din prejudecăţile pe care le avem împotriva a orice înseamnă sistem public – nu le observăm. În primul rând, energia termică livrată în sistem centralizat este mai comodă, mai puţin poluantă, mai eficientă şi mai stabilă. Desigur, cu condiţia ca o astfel de afacere să fie organizată, condusă şi gestionată cu atenţie şi onestitate. Lucru care e posibil în orice companie publică, cu condiţia ca aceste probleme să fie vizualizate, acceptate şi stabilite ca ţintă de dezvoltare, şi nu ca elemente de blocaj mental, decizional”, a spus el.
Tot miercuri, administratorul judiciar al RADET, Gheorghe Piperea, a anunţat că în urma fuziunii prin absorbţie a ELCEN cu RADET va rezulta o singură societate, care va fi degrevată de datoria de 3,6 miliarde de lei pe care regia de termoficare o are în acest moment faţă de Electrocentrale Bucureşti.
„În acest moment, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din București consumă 160 de milioane de euro de la bugetul local, subvenția către consumatorii finali, și 100 de milioane de euro sunt costuri de cogenerare date producătorului. Deci, avem 260 de milioane de euro care se duc în fiecare an în sistemul generalizat de alimentare cu energie termică. Legea 196, aprobată anul trecut, desființează actualul sistem prin care Bucureștiul și alte orașe subvenționează energia termică. Deci, începând cu anul viitor, din februarie, ajutorul de încălzire pe care în acest moment îl dăm sub formă de subvenție de la bugetul Primăriei nu va mai fi aplicabil. Din punctul meu de vedere, degeaba dezvoltăm capacități noi, indiferent că sunt pe surse convenționale sau neconvenționale, degeaba valorificăm deșeurile, vom construi și vom moderniza lucruri în Elcen, vom face fuziuni, fără management integrat sistemul de termoficare centralizat nu se susține”, a spus Calotă.
Acesta a adăugat că, la nivelul Capitalei, pierderile ajung la 65%, din care 40% în zona de locuire, iar 25% din sistemul centralizat de termoficare, în special pe lanțul de distribuție și transport.
”Ajutorul de încălzire pe care îl prevede legea presupune contract individual între cetățeanul de la bloc și furnizorul de energie termică. Contractul individual presupune contorizarea. Gradul de contorizare existent la acest moment este net sub obligația prevăzută în Legea de eficiență energetică, la 31 decembrie 2016. O componentă investițională majoră trebuie să devină contorizarea. Există două zone în care România are cele mai mari pierderi, bani aruncați în vânt, și Bucureștiul nu face excepție – zona de locuire (clădiri publice și blocurile de locuințe) și sistemul de termoficare centralizată, în distribuție și transport. Pierderile în locuire sunt de 40% și 25% pe rețele. Avem 65% pierderi în București localizate în aceste două zone. Contorizarea celor 565.000 de apartamente din București, cu schimbarea sistemului de distribuție, nu înseamnă un efort extraordinar. Calculele noastre arată că un miliard de euro costă schimbarea de distribuție de pe verticală pe orizontală”, a explicat oficialul ANRE.
„În momentul de față, avem aproape 600.000 de apartamente în București. Dacă, în acest moment, termia ar închide activitatea, atunci 600.000 de locuințe trebuie să-și monteze centrale termice. Toate costurile pentru montarea unei centrale termice se ridică, în medie, la 2.000 de euro. Dacă înmulțim 2.000 de euro cu numărul locuințelor, iese în total o investiție de 1,2 miliarde de euro. Este normal, în acest caz, să se impună o discuție privitoare la o variantă de întărire a investițiilor, a fondurilor pe zona de eficientizare a sistemului centralizat de încălzire a orașului București. Dacă plecăm de la acest calcul simplu, dezvoltarea încălzirii individuale prin centrale, în condominiuri, nu cred că se mai impune a fi dezvoltată. Primăria ar trebui să pornească de la modul de eliberare a autorizațiilor de construire și să solicite constructorului, respectiv investitorului, o singură sursă de alimentare cu energie, și fără pericol de explozie”, a afirmat Havrileț.
Șeful ANRE a menționat, totodată, că practica utilizării sistemului centralizat de încălzire este de actualitate în alte state membre ale Uniunii Europene, unul dintre exemple fiind capitala Austriei, Viena.
„Am fost recent la un furnizor de energie electrică din Viena să vedem cum se descurcă într-un oraș dintr-un stat membru. Într-o capitală importantă din punct de vedere al elementelor de patrimoniu nu este permisă montarea contoarelor de gaze pe fațada clădirilor. Acolo, temperatura în locuințe este de 18 grade Celsius și nu se asigură apă caldă, în sensul că aceasta se încălzește prin instalații electrice individuale, în fiecare apartament. Faptul că încălzirea este setată la 18 grade, duce la prețuri modice pentru consumatori, iar aceștia nu sunt interesați să meargă pe centrale individuale”, a precizat reprezentantul ANRE.
Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, consideră că o liberalizare totală a prețului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme va pune pe butuci orice discuție privind salvarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă caldă și căldură.
”Provocările cu care ne confruntăm toți la nivelul Uniunii Europene, la noi s-au agravat, s-au accentuat și pot spune să suntem într-o situație de risc maxim. Mă refer aici la faptul că, deși Uniunea Europeană și-a asumat un rol de lider al nivel mondial în domeniul energetic și și-a propus să fie furnizorul numărul 1 al lumii de tehnologie de înaltă eficiență și pentru valorificarea surselor regenerabile, totuși a schimbat țintele. În aceste condiții, unde ne aflăm noi? Cred că în punctul cel mai de jos, din păcate. De ce spun acest lucru? Noi am plecat de la 325 de sisteme centralizate de alimentare cu căldură și mai sunt azi 64, și, în permanență, pierderea de consumatori continuă. Suntem la momentul în care noi discutăm, în aceste zile, de liberalizarea totală a prețului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme și punem pe butuci orice discuție de acest fel pe care o facem noi astăzi, la nivelul autorităților locale, de a salva sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă și căldură”, a menționat Iancu.
Potrivit deputatului, țări precum Germania, Anglia și Franța folosesc, și la ora actuală, scheme de susținere a consumatorului casnic, iar România își propune să treacă la liberalizare ‘subit, peste noapte’, în condițiile în care Polonia are ca termen anul 2024.
”Suntem noi o excepție în Uniunea Europeană? Polonia are termen anul 2024 de liberalizare. Germania, Anglia și Franța folosesc și astăzi scheme de susținere a consumatorului casnic. Avem noi salariile de zece ori mai mari decât ale nemților și ne permitem să trecem la o liberalizare subită, peste noapte, a prețului la gazele naturale? Avem puse în funcțiune scheme și sisteme de funcționare ale unei piețe de gaze care să permită să intru pe platformă să aleg de la orice furnizor cantități de gaze? Nu am niciuna dintre aceste pârghii. Riscul este maxim. În ce tip de piață suntem aruncați, cu doi producători care au 93% cotă de piață în România. Astăzi, dacă intrați pe site-ul Enel, veți vedea că ei sunt și furnizori de gaze și fac achiziții de gaze la prețul de 87,5 lei. Cât este gazul astăzi la consumatorul casnic? 60 de lei. Facem o creștere de 25% numai uitându-ne acum pe un site să vedem în ce pericol suntem aruncați?”, a susținut Iulian Iancu.
Acesta a precizat, totodată, că domeniul energetic din România trebuie să pună accent și mai mult pe consumator.
”În momentul de față, am reluat toate legile-cadru care reglementează domeniul energetic, dar, în aceeași măsură, ne adresăm și consumatorului. Un capitol distinct în această strategie ar trebui să fie cel de informare a consumatorului, de educare a consumatorului și de oferte către consumator, în sensul de a înțelege, de a ști ce avantaje pot fi oferite pentru a-și reduce efortul lui lunar, în lupta aceasta cu creșterea prețurilor la energie. În al doilea rând, comunicarea autorităților să se transforme într-o platformă permanentă de informare, începând de la gospodine până la sistemul informatic din casă care poate să comunice cu furnizorul de utilități. Google a intrat în această luptă, de a fi un furnizor integrat de utilități (telecomunicații, apă, căldură, energie electrică, gaze naturale), din care oferă gratuit serviciile pentru energie electrică. A fost un șoc când au prezentat în Germania această intenție a lor. Deci, dintr-o dată vedem că se schimbă viziunea față de consumator”, a subliniat Iancu.
1 comentariu
suntem in UE deja de 11 ani. Nu suntem in stare sa avem un program de Asigurare a calitatii. Va scapa banii printre degete. SI elcen si radet au echipe de reparatii care consuma milioane de euro, dar fac lucrari de prosta calitate. Nimeni nu verifica calitatea doar cat iese cubuc. Interesul si castigul personal primeasa. Faceti controlul calitatii lucrarilor. Bucuresti sud gr 3 si 4 au fost intrun proces de reabilitare in 1998 – 2001 si nu s-a vazut efectul. Sunteti depasiti de situatie. este o alta aruncare de bani pe apa sambetei cu cei 1.8 miliarde.
Lucian Victor
Comments are closed.