Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la un mimim istoric, de 4,25% (de la 4,5%), dar şi să menţină nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii. Dacă rata inflaţiei se va diminua, aşa după cum arată prognozele, până la sfârşitul anului dobânda – cheie ar putea ajunge la 4%.
“BNR reiterează că va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin calibrarea corespunzătoare a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară”, se arată într-un comunicat al CA al BNR.
Pe de altă parte, începând cu 1 octombrie 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 7,25 % pe an (de la 7,5 %), iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1,25% pe an.
Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat trendul descendent, atingând nivelul de 3,67% în luna august, faţă de 4,41 % în luna precedentă, datorită scăderii preţurilor volatile, în principal cele ale produselor alimentare şi pe fondul persistenţei deficitului de cerere agregată. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată a coborât la nivelul de 2,24% în luna august 2013.
Această tendinţă, în linie cu prognozele Băncii Centrale, conform celui mai recent Raport asupra Inflaţiei, întăreşte perspectiva favorabilă a plasării ratei anuale sub ţinta de 2,5 % în perioada următoare.
Reluarea procesului de dezinflaţie a permis angajarea unui nou ciclu de relaxare a politicii monetare, în condiţiile unei ancorări eficace a anticipaţiilor inflaţioniste şi ale monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional. Scăderea ratei dobânzii de politică monetară a fost preluată recent de ratele dobânzilor interbancare şi randamentele titlurilor de stat, ceea ce evidenţiază consolidarea transmisiei politicii monetare.
Impactul asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei este receptat cu un anumit decalaj în timp, fiind, deocamdată, moderat. Actualizarea proiecţiei pe termen scurt, realizată prin încorporarea celor mai recente informaţii macroeconomice, reconfirmă accentuarea dezinflaţiei până în prima parte a anului 2014, ca urmare a influenţei favorabile tranzitorii datorate reducerii TVA la pâine şi alte produse de panificaţie şi, respectiv, recoltei agricole bune din acest an. În acelaşi timp, o serie de factori atenuează această perspectivă, şi anume: accelerarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi volatilitatea apetitului pentru risc al investitorilor ca urmare a evoluţiilor de pe plan mondial.
Activitatea economică, în pofida unei ameliorări a perspectivelor sale, a consemnat evoluţii diferite în structură. Exporturile nete – principala sursă de relansare economică – s-au reflectat în continuare pozitiv asupra producţiei industriei prelucrătoare şi a contului curent, compensând impactul nefavorabil exercitat de redresarea lentă a consumului final şi a investiţiilor asupra ritmului de creştere anuală a PIB.
“Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat rămâne în teritoriu negativ. Instituţiile de credit au, însă, în continuare un câmp semnificativ de acţiune pentru reducerea ratelor de dobândă la împrumuturile acordate sectorului real, cu respectarea normelor de prudenţialitate. Ieftinirea împrumuturilor în monedă naţională este de natură să sprijine şi consolideze creşterea sustenabilă a economiei româneşti”, se mai arată în comunicatul BNR.
Conduita echilibrată a politicii monetare coroborată cu un mix adecvat al celorlalte politici macroeconomice şi cu noul acord preventiv de finanţare externă încheiat cu instituţiile internaţionale va contribui la consolidarea stabilităţii economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia faţă de şocuri externe.
Reducerea dobânzilor la creditele în lei este insuficientă
Reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă naţională este categoric insuficientă şi nu reflectă nici politica monetară, şi nici condiţiile de piaţă, iar băncile n-au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
“Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă naţională este categoric insuficientă şi nu reflectă nici politica monetară, şi nici condiţiile de piaţă. Pe piaţa monetară, acolo de unde băncile îşi alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de cinci-şase ori mai mici decât dobânzile la credite. Nu văd nicio justificare din punct de vedere economic. Au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienţilor, de riscurile pe care le percep, de faptul că şi această discuţie despre clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere, dar n-au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite”, a spus Isărescu după şedinţa Consiliului de Administraţie al instituţiei, transmite Agerpres.
Guvernatorul Băncii Centrale a arătat că ieftinirea creditelor este insuficientă, iar băncile au un câmp mare pentru a ieftini creditul în monedă naţională.
“Ieftinirea creditelor este insuficientă. Maniera în care politica monetară se răsfrânge asupra politicii de împrumut practicată de băncile comerciale s-a reflectat cu întârziere şi moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapidă către piaţa interbancară şi către dobânzile la titlurile de stat”, a mai spus Isărescu.
Potrivit acestuia, transmisia s-a petrecut cu întârziere, iar băncile comerciale au în continuare un câmp mare de acţiune pentru a ieftini creditul în monedă naţională.
De asemenea, el consideră că este în interesul băncilor să ieftinească semnificativ costul creditării în lei, dar nu mai este spaţiu pentru reducerea dobânzilor la depozite.
“Bancherii nu vor avea încotro. Ce o să facă cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naţionale? Acesta a ajuns la 1,25%, se va reduce şi mai mult în perioada următoare. Deci, chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare dată şi sugerez şi acum, este că în interesul băncilor comerciale este să ieftinească semnificativ costul creditării în lei”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a spus că transmisia moderată nu va împiedica BNR în a merge mai departe cu politica de relaxare, însă a precizat că Banca Centrală este atentă.
“Suntem atenţi ca, atunci când dozăm măsurile, să transmitem semnalele necesare şi să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite. Acolo, părerea noastră este că este un câmp extrem de limitat să mai reducă. Eu cred că multe au şi depăşit măsura”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a explicat că acesta este motivul principal pentru care CA al BNR nu a redus luni cu 0,5 puncte procentuale dobânda cheie.
Dobânda – principala problemă a clienţilor băncilor
De altfel, şi un sondaj realizat de portalul de servicii financiare Efin.ro relevă că principalele probleme identificate de cei mai mulţi dintre clienţii băncilor în relaţia cu băncile locale sunt dobânzile şi comisioanele prea mari.
Circa 40% dintre cei chestionaţi au afirmat că, pentru a le câştiga încrederea, băncile ar trebui să fie mai flexibile în reeşalonarea ratelor la credite, în caz de incapacitate de plată, în timp ce 43% susţin că acestea ar trebui să reducă taxele şi comisioanele. 12% dintre respondenţi îşi doresc o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte încheierea contractelor de credit/economisire, iar 5% aşteaptă diverse bonusuri.
“Întotdeauna, clienţii care au avut probleme în relaţia cu banca – credite neperformante în general – au perceput băncile ca fiind inflexibile; cu siguranţă, însă, şi acestea trebuie să facă un efort pentru a-şi apropia din nou clienţii, aşa cum se întâmpla înainte de criză”, arată analistul economic Dragoş Cabat, Managing Partner Efin.ro.
Aproximativ jumătate dintre respondenţi au afirmat că, în prezent, colaborează cu două instituţii financiare, iar circa o treime colaborează doar cu o singură bancă.
La întrebarea “Cât de des mergeţi într-o unitate bancară?”, 79% dintre respondenţi au afirmat că merg o dată pe lună sau mai des, în timp ce 4% intră într-o unitate bancară o dată la două luni.
Mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (53%) au spus că sunt mulţumite de serviciile instituţiilor financiare cu care colaborează în prezent.
Sondajul a evidenţiat faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi utilitează foarte rar serviciul de Internet Banking al băncii cu care lucrează. Doar 6% dintre cei chestionaţi folosesc Internet Banking zilnic, iar 8% de câteva ori pe săptămână.
Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 19-24 septembrie, pe un eşantion de 374 de respondenţi pe baza unui chestionar structurat pe şapte întrebări.
