Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei. De asemenea, Consiliul a mai decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că bugetul pe 2017, aprobat recent, este ambiţios pe partea de venituri, iar cheltuielile sunt optimiste. În privinţa deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea conversiei creditelor în franci, Mugur Isărescu a declarat că este o decizie corectă.
„Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna decembrie 2016 până la -0,54%, de la -0,67% în luna anterioară, nivel inferior celui previzionat. Această evoluţie s-a datorat integral revenirii în teritoriu pozitiv a dinamicii anuale a preţurilor combustibililor, al cărei impact a fost atenuat de cel al scăderii ratei anuale CORE2 ajustat. Pe ansamblul trimestrului IV, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere marginală (-0,57% în luna septembrie), uşor inferioară aşteptărilor. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a atins 0,3% la sfârşitul anului 2016, comparativ cu 0,6% în septembrie”, se arată în document.
Potrivit acestuia, rata medie anuală a inflaţiei a continuat să îşi restrângă valoarea negativă până la -1,5% în decembrie 2016 (de la -1,7% în septembrie), pe măsura diminuării impactului statistic al extinderii cotei reduse de TVA la toate produsele alimentare. În mod similar, nivelul calculat pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,1% în decembrie 2016 faţă de -1,3% în septembrie.
Conform CA al BNR, decelerarea creşterii economice anuale în trimestrul III 2016, mai accentuată decât cea previzionată, a fost rezultatul încetinirii avansului cererii interne, pe seama temperării consumului gospodăriilor populaţiei şi a formării brute de capital fix.
„În condiţiile unei scăderi mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, exportul net şi-a redus aproape complet contribuţia negativă la creşterea PIB real. Cele mai recente date statistice relevă menţinerea unei dinamici anuale robuste a volumului cifrei de afaceri din comerţ în primele luni ale trimestrului IV 2016 şi accelerarea ritmului anual de creştere a producţiei industriale, dar şi accentuarea declinului în construcţii. Totodată, dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a rămas la niveluri înalte”, menţionează comunicatul CA al BNR.
Pe de altă parte, condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ şi în luna ianuarie 2017. „Randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a menţinut relativ constant în decembrie 2016, în timp ce rata medie a dobânzii la creditele noi acordate sectorului privat a coborât la un nou minim istoric. Creditul acordat sectorului privat a continuat să-şi accelereze creşterea în luna decembrie 2016, evoluţie susţinută şi de această dată de segmentul societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, ajungând la 57,2%. Această evoluţie certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind şi la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare”, mai spune Banca Centrală.
Inflaţia redevine pozitivă
Rata anuală a inflaţiei ar putea reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru din acest an, pe fondul epuizării impactului reducerii TVA la 20%, se mai arată în comunicatul BNR.
„Scenariul de bază al prognozei reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, pe fondul epuizării impactului reducerii la 20% a cotei standard a TVA. Palierul pe care rata anuală prognozată a inflaţiei se poziţionează este, însă, mai scăzut, iar creşterea ei ulterioară este relativ mai lentă, în principal ca urmare a noilor şocuri dezinflaţioniste pe partea ofertei survenite în intervalul noiembrie 2016 – februarie 2017. Acestea constau în scăderea tarifelor poliţelor RCA şi eliminarea taxelor nefiscale, ale căror efecte se alătură celor exercitate de reducerea la 19% a cotei standard a TVA şi de eliminarea supra-accizei la carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017”, se arată în comunicat.
Potrivit acestuia, traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei îşi păstrează profilul ascendent. Astfel, ea reintră în interiorul intervalului ţintei staţionare spre finalul anului 2017, iar la începutul anului 2018 urcă în jumătatea superioară a acestui interval, la valori mai ridicate decât cele prognozate anterior.
„Riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale şi a celei a veniturilor pe anul 2017. În plus, incertitudinile rămân şi în privinţa ajustărilor viitoare ale preţurilor administrate, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia climatului general intern. Pe plan extern, relevante rămân riscurile legate de creşterea economică în zona euro induse de incertitudinile politice asociate calendarului electoral al anului 2017 şi negocierilor pentru Brexit, divergenţa conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, precum şi de problemele sistemului bancar european”, spune BNR.
Conform comunicatului, deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de Administraţie reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea unui cadru macroeconomic stabil şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse pe plan global.
Buget ambiţios
Bugetul de stat pe anul 2017 este ambiţios pe partea de venituri, iar pe partea de cheltuieli este optimist, având în vedere cum s-au efectuat acestea în anii precedenţi, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Am analizat proiectul de buget. Din punctul de vedere al stabilităţii preţurilor şi stabilităţii financiare, un buget care are un deficit mai mic de 3% ne ajută. Ajută politica monetară. Ne-am uitat şi la construcţia bugetară şi cred că acest buget este unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi”, a afirmat Isărescu, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte protestele din ultimele zile, guvernatorul BNR a atras atenţia asupra faptului că instabilitatea şi tensiunile politice nu ajută la stabilitatea monetară şi financiară.
„Instabilitatea şi tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară şi financiară, dar, ca să citez o publicaţie, după câte vedeţi, economia îşi vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.
Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat marţi de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Bugetul pentru 2017 se va încadra în ţinta de deficit de sub 3% din PIB, a declarat prim-ministrul Sorin Grindeanu, în deschiderea şedinţei plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
„Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit Tratatului de Maastricht”, a afirmat Grindeanu, în plenul reunit al Parlamentului, la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2017.
Potrivit acestuia, veniturile bugetare proiectate pentru 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB.
„Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde de lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la UE şi alţi donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă şi 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune şi alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB”, a precizat premierul.
Decizie corectă a Curţii Constituţionale
Decizia Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la conversia creditelor în franci elveţieni este corectă, a declarat Mugur Isărescu.
„Este o decizie corectă. Trebuie să fie pusă în aplicare şi cred că legat de cei care au credite în franci elveţieni soluţia este prevăzută în Codul civil, la capitolul de impreviziune. Se pot găsi soluţii prin negocieri bilaterale aşa cum, de altfel, în ultimii ani a sugerat şi BNR ca fiind calea realizabilă pentru a se ajunge la o soluţie de împărţire a poverii”, a arătat Isărescu.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi că este neconstituţional proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elveţieni.
CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
„Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a admis că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive. Primul este încălcarea gravă a principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă, care a început la Senat, şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială. Senatul a adoptat legea în formula pe care au redacta-o iniţiatorii, iar la Camera Deputaţilor au fost modificate practic aproape (…) toate articolele. Or, potrivit practicii noastre constante, atunci când (…) se schimbă soluţiile substanţiale, se consideră că s-a încălcat principiul bicameralismului”, a anunţat şeful CCR, Valer Dorneanu, după şedinţa de marţi.
Potrivit acestuia, faptul că a doua Cameră este decizională nu înseamnă că poate să adopte legea „într-un mod numai ei propriu”, fiind nevoie să ţină cont şi de expresia textelor adoptate în primul for.
De asemenea, Dorneanu a spus că s-a considerat că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor de reconversie la data încheierii contractului este greşită şi nu corespunde unor directive europene.
„Aici instanţele urmează să aplice şi principiul impreviziunii”, a subliniat el.
Şeful CCR a arătat că nu judecătorii trebuie să dea soluţiile de punere în aplicare a legislaţiei. „Nu suntem noi chemaţi şi puşi să dăm soluţiile de punere în aplicare a legislaţiei”, a explicat Valer Dorneanu.
Guvernul Cioloş a contestat anul trecut la CCR proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării. Dacian Cioloş, premier la acea dată, preciza că Guvernul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.
„Vreau să precizez din start că Guvernul a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost ea votată în Parlament – pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus – care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau… Oricine altcineva poate să o atace şi va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele”, declara Cioloş.
Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elveţieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor pe 18 octombrie 2016.
Potrivit actului normativ, creditele în franci elveţieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adiţional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.
La cererea consumatorilor, băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia, iar sumele pe care creditorul le-ar fi încasat în plus de la împrumutat în perioada scursă de la data efectuării conversiei din franci elveţieni în lei sau euro, conform ofertei băncii, până la data încheierii noului act adiţional pentru conversie efectuată se calculează conform contractului de credit.
