Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a identificat cel puţin 50.000 de IMM-uri sănătoase din punct de vedere al indicatorilor economici, fără credite bancare şi care ar putea accesa credite suplimentare în valoare de peste 16 miliarde lei, a declarat Marius Tiţă, şef serviciu Risc din cadrul Fondului. De remarcat, în România sunt aproximativ 500.000 de IMM-uri, astfel că numai 10% dintre acestea sunt sănătoase. Cert este că numărul IMM-urilor este în continuă mişcare: de la începutul anului au fost radiate 27.849 societăţi comerciale; în schimb, au fost înmatriculate 62.949.
Conform reprezentantului FNGCIMM, cea mai mare parte a creditării suplimentare s-ar orienta către sectorul comerţului (40%), urmat de industria prelucrătoare (16%), transmite Agerpres. “Cea mai mare parte a creditării suplimentare s-ar orienta către microîntreprinderi”, a mai spus Tiţă, subliniind că 46% din creditarea suplimentară ar viza regiunea Bucureşti-Ilfov (46%), urmată de regiunea Centru (11%), în timp ce ponderea cea mai redusă s-ar înregistra în regiunea Sud-Vest.
Potrivit acestuia, cele 50.000 de IMM-uri identificate au generat, în anul 2010, peste 40% din valoarea adăugată creată de IMM-uri la nivel naţional.
“Începând cu 1 iulie 2012, Fondul a redus nivelul comisioanelor de garantare percepute cu aproximativ 0,5%. Fondul Naţional de Garantare este preocupat ca, în dialogul cu băncile şi reglementatorul sistemului bancar, garanţia oferită să beneficieze de reglementări prudenţiale favorabile băncilor, care se transpun în costuri de finanţare mai mici pentru IMM-urile beneficiare. Peste 95% dintre beneficiarii garanţiei FNGCIMM accesează produsul nostru în 3 zile lucrătoare. Estimăm că 20% din numărul de IMM-uri care au accesat credite suplimentare în anul 2010 au făcut-o cu ajutorul garanţiei FNGCIMM. Politica Fondului de acordare de garanţii a avut un puternic caracter anticiclic”, a mai spus oficialul FNGCIMM.
Nouă lege pentru IMM-uri
La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat că numărul întreprinderilor mici şi mijlocii înfiinţate în primele cinci luni ale acestui an a fost de 62.249.
“În primele cinci luni ale anului, dacă facem diferenţa dintre înfiinţate şi desfiinţate sau suspendate, avem un sold pozitiv de 8.511 IMM-uri. Spre comparaţie, pentru întreg anul trecut am avut 13.000. În 2010, în România, numărul s-a diminuat cu 175.800, iar în 2009 – cu 79.000 de IMM-uri, după ce am avut doi ani catastrofali pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care s-a reflectat şi în scăderea PIB-ului. Iată o tendinţă uşor pozitivă”, a spus Nicolescu.
Potrivit acestuia, de câteva săptămâni a început elaborarea unei noi legi a întreprinderilor private mici şi mijlocii. “Este un lucru foarte bun. Declanşarea elaborării acestei legi ne-o asumăm. Cum s-a schimbat Guvernul, noi am venit la reprezentanţii noului Guvern, aşa cum fusesem şi la reprezentanţii Guvernului precedent, şi am adus la cunoştinţă că România este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu a implementat «Small Business Act» (SBA). Acum trei ani a fost adoptat SBA, care este documentul strategiei privind dezvoltarea IMM în UE. Acest SBA cuprinde 10 principii, iar pentru acestea se prevăd două categorii de măsuri, cele care trebuie luate la nivel naţional şi cele care trebuie luate la nivel comunitar. În total, sunt vreo 90 de măsuri, dintre care mai mult de jumătate sunt la nivel naţional. Dacă vrem realmente să relansăm economia este cazul, după atâţia ani, să avem o lege, care să implementeze cea mai mare parte dintre aceste măsuri”, a explicat oficialul CNIPMMR.
El a adăugat că CNIPMMR a transmis Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri 62 de propuneri. ”Le-am trimis cu două variante – varianta în lege şi varianta pe principii. Dacă nu cunoşti SBA şi eşti din afară ai impresia că unele măsuri sunt puţin ciudate. De exemplu, una dintre măsurile propuse de noi se referă la începerea educaţiei antreprenoriale de la grădiniţă, prin jocuri, prin simulări. În momentul de faţă se lucrează la implementarea acestei legi”, a mai spus Nicolescu.
