Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a colectat amenda dată Intralot, pentru că firma nu are sediu fiscal în România, a declara preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), Bogdan Chiriţoiu (foto), într-o conferinţă de presă.
„ANAF nu a colectat amenda pe care am dat-o Intralot şi asta m-a îngrijorat – nu au colectat de la firme care nu au sediul fiscal în România. Avem o situaţie privind armamentul la Ministerul Apărării – acolo avem un furnizor elveţian – şi au spus că nu îl pot amenda”, a spus el. În context, preşedintele Autorităţii de concurenţă a catalogat drept „îngrijorător” faptul că o sancţiune dată nu numai în acord cu legislaţia din România, dar şi cu Tratatul de aderare a României la UE, să nu poate fi colectată. „Ce e mai periculos din punctul meu de vedere… ne-au spus referitor la amenda dată Loteriei şi partenerilor lor de la Intralot: că nu pot să îi amendeze pe greci, pentru că nu au sediu fiscal în România”, a explicat Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa de presă având ca temă activitatea Consiliului Concurenţei în anul 2014.
„Prin decizia 53/2013, Consiliul Concurenţei a constatat încălcarea legislaţiei naţionale şi comunitare de concurenţă de către patru întreprinderi, aplicând amenzi în valoare totală de 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro), astfel: Compania Naţională Loteria Română SA (CNLR) – 9.018.141 lei (reprezentând 0,9% din cifra de afaceri înregistrată în anul anterior sancţionării), Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services – 5.541.874 lei, Intracom SA Holdings – 1.779.528 lei şi Lotrom SA – 512.469 lei (fiecare sancţiune reprezentând 6,3% din cifra de afaceri înregistrată în anul anterior sancţionării)”, precizează raportul CC.
Compania de stat şi firmele greceşti au fost amendate de Consiliul Concurenţei, care a stabilit că înţelegerea dintre cele două părţi conţinea o obligaţie de neconcurenţă ce prevedea că, în timpul derulării contractului, Loteria Română nu avea voie să desfăşoare un alt program de video-loterie sau unul similar în cooperare cu alte companii. O altă problemă a fost reprezentată de faptul că grecii nu au furnizat aparate de tipul video-lottery-terminal (VLT), aşa cum presupunea contractul şi pentru care CNLR are monopol, ci slot machine, fapt pentru care Loteria nu a operat VLT-uri, ci slot machines, ca orice alt agent economic. De asemenea, societăţile greceşti nu au realizat toate investiţiile asumate prin contract, deşi Loteria a plătit comisionul pe parcursul întregii perioade.
Judecând după lipsa scandalurilor, liberalizarea preţului la gaze pare să fi mers bine
Liberalizarea preţului la gaze pentru consumatorii non-casnici pare să fi mers bine, dacă luăm în calcul lipsa scandalurilor, a apreciat Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, Autoritatea de Concurenţă urmăreşte şi procesul de liberalizare a preţurilor la energie, având intenţia de a colabora cu ministerele implicate şi cu autoritatea de reglementare.
„Ca şi în anul precedent, ne interesează liberalizarea în energie. Vrem să colaborăm cu ministerele implicate şi cu autoritatea de reglementare şi ne vom lansa propria noastră analiză privind electricitatea. Momentan, este în consultare cu ANRE-ul (n.r. – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei). În cursul lunii februarie, vom lansa concluziile şi recomandările noastre privind piaţa energiei electrice şi, în acelaşi timp, urmărim şi noi ce se întâmplă pe piaţa gazelor unde, judecând după lipsa scandalurilor, liberalizarea pare să fi mers bine”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
El a explicat că a existat teama că, după 1 ianuarie, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici va înregistra o creştere substanţială.
Piaţa gazelor naturale a fost liberalizată pentru IMM-uri de la 1 ianuarie 2015. Fostul ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu a precizat, în 2014, că nu a reuşit să convingă Comisia Europeană să amâne calendarul de liberalizare pentru această categorie de consumatori şi că se temea de o posibilă scumpire a gazelor.
Taxa de stâlp duce preţul carburanţilor la media europeană
Aplicarea taxei pe stâlp a coincis cu o creştere a preţului mediu al combustibililor în România spre media europeană, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
„Noi ne uităm la evoluţia preţului fără taxe în România faţă de alte state membre şi ce vedem? În mod normal, suntem sub media europeană. Anul trecut, avem un impact al taxei pe stâlp, acesta ne duce undeva la media europeană. Poate să fie coincidenţă, nu pot să vă spun că s-a întâmplat din cauza taxei pe stâlp, dar, în orice caz, am văzut efectul. După aplicarea taxei pe stâlp, vedem cum preţul mediu al combustibililor în România se duce la media europeană”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că cel mai important proces al anului este cel pe zona de benzină, unde au fost acordate până acum sancţiuni de 400 de milioane de euro.
„Sunt şase procese, dintre care cinci am câştigat la Curtea de Apel, unul a fost pierdut – în privinţa companiei italiene Eni. Toate se duc în acest an la Înalta Curte pentru decizia finală. Prioritatea noastră va fi cum se vor soluţiona aceste procese unde statul a încasat deja banii”, a afirmat preşedintele CC.
Potrivit lui Chiriţoiu, instituţia nu a închis cazul după acordarea unor sancţiuni pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale privind eliminarea de pe piaţă a unui sortiment de benzină, ci a continuat o anchetă privind posibile alte înţelegeri. El a adăugat că o posibilă concluzie ar putea veni în cursul acestui an.
Monitor la preţuri
Consiliul Concurenţei vrea să lanseze în acest an proiectul “Monitorul Preţurilor“, în timp ce Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) contestă utilitatea introducerii platformei online şi anunţă că nu va susţine proiectul.
„Avem sprijinul Guvernului pentru a lansa un proiect care se numeşte «Monitorul Preţurilor». Ce vrem? Vrem să facilităm accesul consumatorilor la informaţii privind preţurile unor produse”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
La rândul său, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) contestă, într-un comunicat, introducerea platformei online «Monitorul preţurilor de consum», precizând că nu va susţine proiectul.
Asociaţia menţionează că a comunicat această decizie, în scris, săptămâna trecută, atât Consiliului Concurenţei, cât şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
„AMRCR înţelege că «Monitorul preţurilor» copiază un model din Grecia, o alegere pe care o consideră total neinspirată, având în vedere că este o piaţă unde nu sunt prezente mari lanţuri comerciale internaţionale, lucru comunicat atât Consiliului Concurenţei, cât şi ANPC. Acesta este şi motivul pentru care o iniţiativă similară, denumită «Observatorul Preţurilor», a fost abandonată de cei care au încercat să o pună în practică, respectiv foştii miniştri PDL Adriean Videanu şi Ion Ariton”, se spune în comunicat.
Asociaţia precizează că, în activitatea de vânzare desfăşurată de marile lanţuri de retail, modificările de preţ pot apărea cu frecvenţă zilnică, iar, în unele cazuri, chiar de mai multe ori în aceeaşi zi, în funcţie de dinamica pieţei. Pentru ca un consumator să poată beneficia efectiv de cel mai mic preţ ar trebui să aibă acces neîntrerupt la Internet, precum şi posibilitatea de a se deplasa rapid la locaţia respectivă.
Potrivit AMRCR, un astfel de sistem va fi foarte greu de utilizat de o gospodină din Titan, care nu navighează permanent pe internet şi are la dispoziţie doar mijloacele de transport în comun (altfel, costul transportului ar putea depăşi avantajul preţului redus) pentru a se deplasa la un magazin din Chitila în timp util pentru “a prinde“ reducerea la mălai.
„Nu înţelegem nici viteza uimitoare cu care Guvernul a avizat Memorandumul privind înfiinţarea «Monitorului Preţurilor», într-o lipsă totală de transparenţă şi fără consultarea prealabilă a părţilor vizate de acest proiect. Executivul pare să nu se fi gândit nici la resursele umane suplimentare necesare din partea retailerilor pentru operarea acestui sistem, efort care nu le-ar mai permite acestora să rămână competitivi pe o piaţă extrem de sensibilă la costuri“, a declarat director executiv AMRCR, Delia Nica, transmite Agerpres.
Proiectul a mai fost prezentat şi la finalul anului trecut. „Monitorul preţurilor bunurilor de consum” ar urma să fie lansat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei pentru informarea corectă a consumatorului asupra celor mai mici preţuri la produse alimentare de bază şi a magazinelor de unde acestea pot fi cumpărate.
Proiectul îşi propune crearea unei platforme online, care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei, iar iniţiatorii consideră că un efect ar putea fi şi scăderea preţurilor ca urmare a creşterii concurenţei între magazine.
Faza pilot va fi implementată în perioada 1 martie 2015 – 31 decembrie 2015, cu finanţare de la bugetul de stat, urmând ca după încheierea acestei perioade susţinerea financiară să se realizeze din fonduri europene.
Peste 40 milioane de euro amenzi
Consiliului Concurenţei a aplicat anul trecut amenzi în valoare de 184.638.190 lei (41.529.058 euro), cu 113% mai mult faţă de anul 2013, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
„În anul 2014, şapte investigaţii au fost finalizate cu amenzi şi două cu asumarea de angajamente de către companiile implicate. Peste 50% din sancţiuni au fost aplicate pentru înţelegeri tip cartel”, a explicat Bogdan Chiriţoiu la conferinţa de presă având ca temă activitatea Consiliului Concurenţei în anul 2014.
Chiriţoiu a subliniat că, în 2014, a avut loc prima investigaţie declanşată în urma unei cereri de clemenţă. Compania care a apelat la programul de clemenţă a furnizat probele necesare declanşării unei investigaţii şi dovedirii încălcării Legii Concurenţei. Compania a fost exonerată de la plata amenzii.
Bogdan Chiriţoiu a mai afirmat că anul trecut au fost declanşate nouă investigaţii privind posibile încălcări ale Legii Concurenţei. Investigaţiile iniţiate vizează, printre altele, lucrări de construcţie instalaţii gaze naturale, producerea, distribuţia şi comercializarea acumulatorilor, servicii de audit financiar, piaţa media şi comercializarea de produse alimentare. 67% dintre investigaţiile iniţiate în 2014 au fost demarate din iniţiativa Consiliului Concurenţei, similar anului 2013. Au fost declanşate două anchete sectoriale, sectoarele selectate pentru analiză fiind gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi serviciile de catering şi handling aferente acestora.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, în 2014 au fost finalizate 17 investigaţii privind încălcarea Legii Concurenţei. De asemenea, au fost finalizate 2 anchete sectoriale (servicii de transport public local de persoane prin curse regulate în trafic judeţean şi piaţa energiei electrice) şi un studiu pe piaţa asigurărilor de viaţă.
Totodată, anul trecut, pentru prima dată, au fost aplicate amenzi pentru nerespectarea angajamentelor asumate în urma investigaţiilor derulate de Consiliul Concurenţei. Au fost sancţionate două companii şi Liga Profesionistă de Fotbal cu amenzi în valoare totală de 705.079 lei (aproximativ 156.340 euro) pentru că nu au implementat angajamentele pe care şi le-au asumat în cadrul investigaţiilor derulate pe piaţa cartelelor de telefonie preplătite şi, respectiv, pe cea a retransmiterii jocurilor de fotbal.
Cea mai mare amendă din 2014, de 154.029.538 lei (aproximativ 35 milioane euro) a fost dată companiilor Metro, Real, Selgros, Mega Image şi 21 de furnizori ai acestora pentru fixarea preţurilor la raft şi comportamentul în cadrul promoţiilor.
