Lucrările premergătoare construcţiei secţiunii offshore a gazoductului Nord Stream 2 au debutat în Germania, a anunţat consorţiul condus de grupul rus Gazprom, care este responsabil pentru acest proiect, cu câteva zile înaintea vizitei cancelarului german în Rusia, transmite AFP, preluată de Agerpres. Reamintim, construcţia noii conducte, ce va transporta gaze ruseşti spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, a fost criticată de Comisia Europeană şi Statele Unite, precum şi de către Polonia şi ţările baltice, pentru că ar adânci dependenţa europenilor de energia rusească. Cu toată opoziţia acestora, proiectul gazoductului Nord Stream 2 îşi vede de drum!
Reamintim, concernul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
„Nord Stream 2 AG a demarat astăzi lucrările offshore pregătitoare pentru amplasarea ulterioară a conductelor în golful Greifswald” de pe coasta Mării Baltice, a anunţat consorţiul responsabil pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2. „Toate lucrările sunt executate pe baza aprobărilor eliberate pentru construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale ale Germaniei”, se mai arată într-un comunicat de presă.
De asemenea, au început lucrările pregătitoare şi în Finlanda, ca urmare a aprobărilor emise de autorităţile finlandeze, precizează comunicatul.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Însă mai multe ţări din Estul Europei, în frunte cu Polonia, se opun proiectului Nord Stream 2, care ar urma să ducă la diminuarea tranzitului gazelor naturale ruseşti via Ucraina, denunţând implicaţiile politice ale proiectului.
Adjunctul ministrului polonez de Externe, Konrad Szymanski, a apreciat că gazoductul Nord Stream 2 nu ar trebui construit, pentru că va prejudicia Uniunea Europeană şi Ucraina. Potrivit oficialului polonez, după ce Nord Stream 2 va intra în funcţiune, iar Gazprom va avea capacitatea tehnică de a-şi deservi clienţii din Europa Occidentală fără a recurge la reţeaua de gazoducte din Ucraina, orice tranzacţie va depinde de bunăvoinţa Rusiei, ceea ce nu constituie o garanţie fermă.
În replică, Gazprom justifică construcţia gazoductului Nord Stream 2 prin preconizata creştere a cererii europene de gaze naturale în anii următori.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.
UE “bate palma” cu ruşii pe tema concurenţei
De altfel, Uniunea Europeană şi Gazprom vor anunţa, până săptămâna viitoare, că au pus capăt unei dispute, care durează de şapte ani, pe tema concurenţei, după ce grupul rus a acceptat să modifice formula de calcul a preţurilor şi să permită rivalilor să câştige teren pe pieţele din Europa de Est, au declarat, pentru Reuters, surse din apropierea acestui dosar, transmite Agerpres.
Potrivit uneia dintre surse, Comisia Europeană ar urma să anunţe acordul în data de 24 mai, iar alte două surse au apreciat că o decizie a UE în dosarul Gazprom ar putea fi anunţată săptămâna aceasta sau următoarea. Această înţelegere va permite Gazprom să evite amenzi de până la 10% din cifra sa globală de afaceri.
Conform unui document de lucru consultat de Reuters, Gazprom s-a oferit să lege preţurile pe care le percepe de o serie de indicatori de referinţă, precum preţul la hub-urile de gaze din Europa Occidentală sau preţurile la graniţele Franţei, Germaniei şi Italiei, dar şi să permită revizuirea preţurilor odată la doi ani. De asemenea, Gazprom a promis că va elimina din contractele sale toate restricţiile care împiedică clienţii săi să revândă gazele naturale pe care le-au cumpărat de la companie şi, de asemenea, să permită operatorului reţelei de gazoducte din Bulgaria să se ocupe de livrările de gaze spre Grecia.
Aceste concesii ar urma să fie valide pentru opt ani. Uniunea Europeană nu va impune penalităţi Gazprom, însă, dacă grupul rus nu respectă termenii înţelegerii, UE poate impune amenzi.
Criticii sunt de părere că decizia comisarului european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, de a ajunge la o înţelegere cu Gazprom fără ca firma rusă să recunoască comiterea unor ilegalităţi contrastează cu amenzile semnificative impuse de UE unor mari companii americane precum Google şi Qualcomm pentru practicile lor anti-concurenţiale.
Organismele europene din domeniul concurenţei susţin că un acord cu Gazprom ar putea ajuta blocul comunitar să pună capăt disputelor pe tema livrărilor de gaze spre şi prin Ucraina. De asemenea, o înţelegere ar putea ajuta la liberalizarea pieţei de gaze naturale din Europa de Sud-Est, de exemplu prin permiterea livrărilor în sistem reverse flow şi oferirea accesului rivalilor la reţeaua de gazoducte.
Gazprom a intrat în colimatorul organismelor europene din domeniul concurenţei în anul 2011, după ce acestea din urmă au efectuat percheziţii la aproximativ 20 de birouri ale clienţilor Gazprom din Europa Centrală şi de Est, confiscând peste 150.000 de documente.
