Deşeurile menajere au devenit o povară pentru populaţie, dar sunt căutate cu insistenţă de către firmele de specialitate, este concluzia conferinţei „Cum curăţăm România?“. Oamenii nu sunt împotriva colectării selective, dar primăriile nu se implică, iar societăţile de colectare practică tarife exorbitante, aproape prohibilive pentru populaţie.
România trebuie să se conformeze normelor europene de colectare selectivă, dar suntem departe de a atinge ţintele impuse prin legislaţie. Datele statistice prezentate de Viorica Paraschiv, comisar la Garda Naţională de Mediu, arată că, în România, se produc aproximativ 346 kg de deşeuri/loc/an în mediul urban, pe când, în mediul rural, cantitatea scade la 95 kg/loc/an. În România, deşeurile din gospodării au o pondere de 56% din totalul deşeurilor care se elimină prin depozitare finală. În Austria, deşeurile din gospodării reprezintă doar 7%, în schimb la ei ponderea cea mai mare în deşeurile eliminate prin depozitare finală sunt materiale excavate şi alte deşeuri.
“Uniunea Europeană vrea ca, până în 2025, să nu se mai permită depozitarea deşeurilor utilizabile. România nu dispune de capacităţi de reciclare şi de deşeuri de calitate”, este concluzia Vioricăi Paraschiv. “România poate fi curăţată printr-un mix de soluţii, nu e o singură soluţie valabilă pentru toată România, pentru toate judeţele. Trebuie să coborâm la nivelul fiecărei comunităţi pentru a-i face să înţeleagă nevoia de colectare”, a completat reprezentantul Gărzii Naţionale de Mediu.
Opaina: “sistemul de colectare făcut pe criterii politice, mafiote şi coruţie”
Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, dă vina pe situaţia precară în domeniul colectării selective pe nivelul scăzut de trai al românilor, dar şi pe interesele generate de veniturile ce pot fi obţinute din gunoi. “Sistemul de colectare şi valorificare a deşeurilor este făcut pe criterii politice, mafiote şi corupţie”, a declarat Opaina. El consideră că “firmele de salubritate păcălesc populaţia cu ajutorul autorităţilor locale”, având în vedere că tarifele sunt de 3-4 ori mai mari decât este cazul.
“Reciclarea sau selecţia gunoiului menajer înseamnă să aibă cetăţeanul voinţa de a face acest lucru, fără să fie cointeresat. Dacă cetăţeanul are o stare personală proastă, ca rezultat al sistemului în care trăieşte, nu poate avea conştiinţa de a selecta gunoiul. Cu amenzi nu se va putea”, a spus Opania. “Gunoiul ar trebui să fie gândit ca un element de materie primă pentru toată lumea. Noi asta aşteptăm. La bloc, dacă judecăm pragmatic, e foarte simplu să faci acest lucru. Nu e nevoie să cheltuim alţi bani pentru informare, conştientizare, transport… În lumea civilizată eliminăm transportul, pentru că acolo sunt costurile cele mai scumpe. Ca să eliminăm costurile, trebuie să venim cât mai aproape de sursă, care este blocul. Acolo trebuie să fac o zonă de producţie de energie termică”, a completat Radu Opaina.
Ţepeş: “proximitatea şi confortul stimulează reciclarea”
“Proximitatea şi confortul sunt cele care vor stimula reciclarea. Stimularea financiară nu contează pentru toţi utilizatorii. Pentru alţii a contat mai mult faptul că în drum spre cumpărături au găsit un loc unde pot duce deşeurile” a spus Augusta Ţepeş, marketing client manager la Carrefour. Lanţul de hipermarketuri a iniţiat un program prin care colectează selectiv deşeuri de ambalaje, de echipamente electrice şi electronice în incinta magazinelor. În schimbul acestora, se emit tichete valorice ce pot fi folosite la cumpărături în magazin. Carrefour plăteşte 3 bani pe o doză de aluminiu, 5 bani pe un PET şi 8 bani/kg în cazul frigiderelor, de exemplu.
