Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 47,98 miliarde de lei (4,03% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 74,04 miliarde de lei (7,01% din PIB) înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, informează Ministerul Finanţelor (MF). România se află în procedură de deficit excesiv, dar și Comisia Europeană recunoaște că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare.
Finanțele menţionează că această evoluţie a fost determinată de: creşterea veniturilor bugetare cu 1 punct procentual din PIB (an/an), influenţată preponderent de avansul încasărilor din TVA; reducerea cheltuielilor bugetare cu 2 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială. Totodată, în perioada ianuarie-octombrie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 2,71 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde de lei.
Potrivit MF, veniturile bugetului general consolidat au însumat 308,61 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2021, cu 17,1% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit).
Totodată, cele mai însemnate creşteri nominale se remarcă în cazul TVA şi contribuţiilor de asigurări. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,34 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2021, consemnând o creştere de 15,7% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+47,7%), impozitul pe dividende (+31,3%), respectiv Declaraţia unică (+20,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,7% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 105,00 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2021, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul anterior.
Conform MF, încasările din impozitul pe profit au însumat 18,57 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2021, în creştere cu 27,8% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 30,8% (an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 64,40 miliarde lei în primele zece luni ale anului curent, în creştere cu 35,2% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 20,19 miliarde de lei în perioada analizată, cu 10% peste nivelul înregistrat în ianuarie – octombrie 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată de baza redusă aferentă anului trecut – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, recuperarea parţială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.
Veniturile din accize au însumat 28,62 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2021, în creştere cu 14,6% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 15,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată în principal de normalizarea consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 11,9% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete.
Veniturile nefiscale au însumat 23,44 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2021, înregistrând o creştere de 2,1% (an/an), susţinută şi de dinamica veniturilor din dividende (+5,1% an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,64 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2021, în creştere cu 9,6 faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Au crescut și cheltuielile
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 356,58 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 5,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pe primele zece luni ale anului 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 2,71 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde de lei.
Cheltuielile de personal au însumat 91,84 miliarde de lei, în creştere cu 1,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 2.033,88 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 47,72 miliarde de lei, în creştere cu 6,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 15,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 5,6 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 124,12 miliarde de lei în creştere cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii octombrie, s-au plătit pe măsuri active 1,742 miliarde de lei, respectiv 607,16 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 190,55 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 419,89 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 67,09 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 457,96 milioane lei indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, se continuă decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii octombrie plăţile au fost de 3,538 miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,76 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 6,04 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 26,97 miliarde de lei, cu 15,4% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 miliarde de lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 miliarde de lei.
De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 53,09% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele zece luni ale anului 2021, cu 5,89 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Totodată, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 199,67 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
Comisia va reevalua situaţia bugetară a României după prezentarea bugetului pe 2022
Comisia Europeană a lansat ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022, care include şi măsuri în ceea ce priveşte România, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Începând din luna aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit prevăzut în tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.
„Întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România. Comisia va reevalua situaţia bugetară a României de îndată ce noul Guvern va prezenta un buget pentru 2022 şi o strategie bugetară pe termen mediu”, se arată în comunicatul Executivului comunitar.
Pachetul de toamnă al semestrului european prezentat miercuri include Analiza anuală privind creşterea durabilă, avizele privind proiectele de planuri bugetare (PPB) ale statelor membre din zona euro pentru 2022, recomandările de politică pentru zona euro şi propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forţei de muncă. Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamnă anului 2021, potrivit cărora economia europeană trece de la redresare la expansiune, dar se confrunta în prezent cu noi dificultăţi.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din acest an concluzionează că sunt justificate bilanţuri aprofundate pentru 12 state membre: Croaţia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia. Aceste state membre au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în ciclul anual de supraveghere precedent al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), considerându-se că se confruntă cu dezechilibre (Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia) sau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia şi Italia). Noile bilanţuri aprofundate vor examina evoluţia acestor dezechilibre, gravitatea lor şi măsurile luate de statele membre, pentru a actualiza evaluările existente şi a determina eventualele nevoi restante în materie de politici.
„Economia europeană înregistrează o creştere puternică, dar se confruntă cu o serie de dificultăţi: creşterea puternică a cazurilor de COVID-19, creşterea inflaţiei şi problemele actuale legate de lanţurile de aprovizionare. Această situaţie economică complexă necesită politici atent calibrate: trebuie să menţinem redresarea pe calea cea bună, dar şi să ne îndreptăm către un model de creştere mai durabilă, mai competitivă şi mai favorabilă incluziunii pentru perioada de după pandemie”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute pachetul şi să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia aşteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conţinutul acestui pachet şi la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.
Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre şi va continua să joace acest rol în faza de redresare şi în realizarea tranziţiei verzi şi digitale. Priorităţile de politică vor fi structurate, la fel ca în anii precedenţi, în jurul celor patru dimensiuni ale sustenabilităţii competitive şi în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă.
