Datoria publică mondială va crește din cauza taxelor vamale

Presiunile economice de pe urma noilor taxe vamale americane vor face ca datoria publică mondială să depăşească nivelul din perioada pandemiei, ajungând la aproape 100% din PIB-ul global până la finalul deceniului, deoarece creşterea mai lentă a economiei şi problemele comerciale afectează bugetele statelor, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Conform FMI, datoria publică mondială va creşte cu 2,8 puncte procentuale, la 95,1% din PIB-ul global în 2025. Tendinţa ascendentă va continua probabil, ajungând la 99,6% din PIB-ul global până în 2030. În 2020, datoria publică mondială a atins nivelul de vârf de 98,9% din PIB, guvernele majorând împrumuturile pentru a face faţă efectelor pandemiei şi declinului economiei. În următorii doi ani, datoria a scăzut cu 10 puncte procentuale. dar a revenit pe creştere şi cele mai recente previziuni arată o accelerare.
„Taxele vamale majore anunţate de Statele Unite, măsurile de retorsiune ale altor ţări şi nivelul excepţional de ridicat al incertitudinii politice contribuie la înrăutăţirea perspectivelor şi agravează riscurile. Astfel, guvernele se confruntă cu dificultăţi sporite, bugetele lor fiind afectate de cheltuielile mai mari din domeniul apărării, de cererile pentru mai mult sprijin social, de majorarea costurilor cu serviciul datoriei, pe fondul presiunilor inflaţioniste”, se arată în raport.
Deficitele fiscale anuale ale guvernelor sunt estimate în medie la 5,1% din PIB în 2025, comparativ cu 5% din PIB în 2024, 3,7% din PIB în 2022 şi 9,5% din PIB în 2020.
În cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat de instituţia financiară internaţională, se estimează un avans al economiei mondiale de 2,8% în 2025 şi de 3% în 2026, după ce în ianuarie se previziona o expansiune de 3,3% anul acesta şi anul viitor. FMI a numit raportul „o previziune de referinţă” pe baza evoluţiilor până în 4 aprilie, citând complexitatea extremă şi fluiditatea din prezent.
Previziunile bugetare ale FMI se bazează pe aceste date. Perspectivele economice şi fiscal s-ar putea înrăutăţi, pe fondul intensificării războiului comercial.
Nivelurile datoriei ar putea creşte peste 117% din PIB până în 2027, nivelul estimat în scenariul advers sever, „dacă veniturile şi şi producţia economică scad mult mai accentuat decât în actualele previziuni, în urma majorării taxelor vamale şi a perspectivelor de creştere mai slabe”, se arată în raport.
Un astfel de nivel al datoriei ar reprezenta cea mai ridicată pondere în PIB de la Al Doilea Război Mondial, avertizează FMI.
În pofida sporirii presiunilor asupra datoriei, FMI a cerut ţărilor să prioritizeze reducerea datoriei publice, pentru a ajuta la construirea de rezerve fiscale (fiscal buffers), pentru a ţine sub control viitoarele şocuri economice, care vor necesita un echilibru politic delicat.
„Ţările cu un spaţiu de manevră limitat în privinţa bugetelor guvernamentale ar trebui să implementeze planuri credibile şi graduale de consolidare fiscală şi să permită ca stabilizatorii automaţi, cum ar fi beneficiile pentru şomaj, să funcţioneze eficient. Orice noi cheltuieli ar trebui compensate de reduceri de cheltuieli în alte domenii sau de noi venituri”, apreciază FMI.