Costin Borc
Într-un interviu acordat Focus-Energetic.ro, Costin Borc, ministrul Economiei, Comerţului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA) a declarat că sunt domenii, precum energia, în care România are un avantaj competitiv clar în raport cu alte state din regiune, datorită mixului energetic echilibrat şi dependenţă relativ redusă de importuri. Cu management performant, o viziune sustenabilă de exploatare a resurselor şi cu o capacitate de interconectare sporită, România are şanse în viitorul apropiat să devină nu doar un exportator de energie, ci şi un furnizor de stabilitate în regiune. Pe de altă parte, Costin Borc este de părere că ne aflăm într-un moment în care creşterea economică reală şi sustenabilă nu mai poate fi rezultatul unor politici de creştere a salariilor sau măsuri fiscale, ci trebuie să îşi aibă baza în stimularea potenţialului acelor domenii din economie care aduc valoare adăugată şi cresc competitivitatea României în context global. Ministrul consideră foarte importantă corelarea industriilor precum IT, auto etc. la sistemul educaţional, pentru că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile din România este dificultatea de a găsi oameni calificaţi la standardele de piaţă actuale. Una dintre priorităţile ministrului o reprezintă relansarea dimensiunii economice a diplomaţiei româneşti, mai ales că, în opinia acestuia, România nu este o ţară care exportă puţin, ci este o ţară cu puţini exportatori. În plus, acesta a anunţat că, la societățile de resurse minerale la care statul este acționar majoritar, cum ar fi CupruMin, Apemin sau Salrom, nu se pune problema ca statul să renunțe vreodată la pachetul majoritar de acțiuni.
– Cum vedeţi creşterea productivităţii muncii în companiile româneşti? Care credeţi că ar putea să fie avantajul comparativ al companiilor româneşti? Dar competitiv?
– Aşa cum am susţinut şi la reuniunea Consiliului UE Competitivitate, este necesară o viziune comună a politicilor europene în domeniile industrie – energie – mediu – comerţ, concentrată pe competitivitatea bazei industriale europene, investiţii şi inovare în general.
Pe de altă parte, România are nevoie de o viziune strategică pe termen lung, care să ofere stabilitate şi predictibilitate. Împreună cu alţi actori instituţionali lucrăm încă de la începutul anului la un document care să traseze o direcţie de dezvoltare pe termen mediu (2016 – 2020), care îşi propune să extragă din strategiile sectoriale acele măsuri cu impact direct asupra PIB-ului potenţial. Obiectivul final este ca în 2020 să ducem creşterea economică de la 3 la 5%, dar creşterea trebuie să fie sustenabilă şi bazată pe stimularea productivităţii, capitalului şi a forţei de muncă.
Toate reformele structurale pe care ni le propunem converg către o misiune comună: stimularea producţiei oriunde în România. Cred că acesta este un prim pas pentru creşterea competitivităţii – crearea condiţiilor pentru investiţie şi producţie oriune în Romania, prin reconectarea zonei rurale cu cea urbană, prin acces facil la servicii de bază, pentru o viaţă decentă (infrastructură, sănătate, educaţie) şi transformarea statului într-un partener pentru dezvoltare, prin debirocratizare şi transparenţă.
De asemenea, cred că România îşi poate maximiza potenţialul printr-o viziune unitară şi politici coerente în domeniul competitivităţii, al exporturilor şi al atragerii de investiţii. De exemplu, este important rolul pe care trebuie să-l aibă Consiliul Interministerial pentru Competitivitate (CIC), care va identifica şi promova politicile economice cu impact asupra competitivităţii, va analiza proiectele legislative cu impact asupra Strategiei Naţionale de Competitivitate (SNC) şi, evident, va formula propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei în toate domeniile care urmăresc creşterea competitivităţii naţionale, inclusiv învăţământ, cercetare, IMM sau mediul de afaceri.
Sunt domenii, precum energia, unde România are un avantaj competitiv clar în raport cu alte state din regiune, datorită mixului energetic echilibrat şi dependenţă relativ redusă de importuri. Cu management performant, o viziune sustenabilă de exploatare a resurselor şi cu o capacitate de interconectare sporită, cred că România are şanse în viitorul apropiat să devină nu doar un exportator de energie, ci şi un furnizor de stabilitate în regiune. Un prim pas în acest sens este proiectul BRUA (gazoductul Bulgaria, România, Ungaria, Austria), care va permite României să valorifice producţia prezentă şi viitoare de gaze naturale (n.r. – în primul rând din Marea Neagră), deschizând noi oportunităţi pe piaţa europeană pentru industria energetică din România.
– Care industrie din România credeţi că are cele mai multe şanse pe piaţa globală? De ce?
– Soluţiile vor veni din piață mai degrabă, decât din partea statului. În actuala strategie de competitivitate s-au identificat deja industrii prioritare, cum sunt industria auto, IT, aerospațială, bioeconomia, agricultura, turismul, industriile creative, unde ne dorim să atragem mai mulți investitori și să menținem actualii parteneri. Este foarte important să corelăm aceste industrii la sistemul educaţional, pentru că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile din România este dificultatea de a găsi oameni calificaţi la standardele de piaţă actuale. Aşadar, sistemul de educaţie trebuie adaptat la cerinţele pieţei, fie că vorbim de şcoli profesionale şi de meserii sau de job-uri super calificate.
În acelaşi timp, cred că există un potenţial în mediul rural, care poate genera valoare adăugată. În cadrul MECRMA este un task-force cu tema „Finanţare și antreprenoriat”, care se ocupă exact de stimularea antreprenoriatului și înfiinţarea de noi întreprinderi non-agricole în diverse domenii creative: film, muzică artele scenei, publicitate, design și moda, IT software și tehnologie, arhitectură si artă.
În ultimul timp, s-a vorbit foarte mult despre industria auto. Atragerea investititorilor şi dezvoltarea acestui sector se înscriu în priorităţile Guvernului României. Pe lângă sprijinirea producătorilor auto, cred că trebuie să ajutăm şi la crearea acelor reţele de furnizori, care să-i ajute să-şi dezvolte inovaţiile de care au nevoie – fie că e vorba de echipament auto, de inovaţii de proces sau de inovaţii tehnologice în procesul de producţie.
Inovarea, în sensul de dezvoltare şi asimilare de produse noi şi de modernizare a tehnologiilor, are un rol esenţial în dezvoltarea în continuare a industriei auto şi în „fixarea” acesteia pe termen lung în România. Este necesar un efort conjugat public-privat-universităţi pentru restructurarea sistemului de inovare legat de industria de componente auto.
În anii următori, România va fi în această parte a Europei un loc bun pentru business, iar o consolidare a dimensiunii economice a diplomației românești nu ar viza doar spațiul european, ci și o revigorare substanțială a relației economice cu țări din afara UE.
– Care ar trebui să fie direcțiile de dezvoltare economică a României, în opinia dvs?
– Atunci când vorbim despre dezvoltare economică, cred că trebuie să ne gândim la obiective pe termen mediu şi lung, care pot fi atinse prin coerenţă şi continuitate în aplicarea unor măsuri concrete începând chiar de astăzi.
Cum spuneam şi la începutul acestui interviu, am făcut acest exerciţiu alături de alţi actori instituţionali şi suntem în curs de definitivare a unei viziuni de dezvoltare economică pentru România, cu orizontul 2020, care are ca obiectiv principal stimularea creşterii economice la 5% în mod sustenabil. Pe lângă măsuri şi reforme structurale cu aplicabilitate imediată în mai multe domenii cheie pentru economie, ideea principală este aceea de a crea condiţiile necesare pentru a stimula producţia oriunde în România. Ne aflăm într-un moment în care creşterea economică reală şi sustenabilă nu mai poate fi rezultatul unor politici de creştere a salariilor sau măsuri fiscale, ci trebuie să îşi aibă baza în stimularea potenţialului acelor domenii din economie care aduc valoare adăugată şi cresc competitivitatea României în context global. Iar relansarea producţiei este un pilon extrem de important.
De asemenea, una dintre priorităţile mele o reprezintă relansarea dimensiunii economice a diplomaţiei româneşti, mai exact regândirea cadrului instituţional care să promoveze acele produse competitive pentru export şi industriile cu potenţial de atragere a investiţiilor străine.
Pe lângă eforturile cu bătaie mai lungă, suntem zi de zi în legătură cu reprezentanţii mediului de afaceri. În domeniul auto şi business services, de exemplu, lucrăm acum în echipe mixte pentru identificarea problemelor şi gândim soluţii punctuale şi pragmatice pentru rezolvarea lor – cum ar fi eficientizarea condiţiilor pentru obţinerea vizelor de lucru în România.
– Credeţi că ar trebui susţinut mai mult capitalul autohton? Cum?
– Da, eu cred în România şi cred în a face business performant în România. De altfel, România depăşeşte media europeană la nivel de intenţie în a începe o afacere, iar acest lucru se află în centrul atenţiei Guvernului.
Viziunea economică la care lucrăm, despre direcţia în care trebuie să meargă România, are ca punct central producţia românească, iar noi vom continua politicile şi programele care au dat rezultate în economia naţională.
Eu cred că statul trebuie să fie un facilitator. Trebuie să încercăm să dăm la o parte barierele care sunt puse în calea investiţiilor şi a economiei private şi să ajutăm la crearea unui mediu economic bazat pe încredere, speranţă şi bună-credinţă, elemente esenţiale în orice “contract” de lungă durată.
– Cum vedeţi administrarea companiilor în care statul este acţionar majoritar? Cum ar trebui să se implice ministerele? Dar oamenii din ministere?
– Cu certitudine, modul de administrare a participațiilor statului are nevoie de îmbunătățiri consistente, concomitent cu definirea rolului acestuia de acționar. Consider că implementarea OUG 109/2011 şi aplicarea principiilor de bună guvernanţă în cadrul companiilor de stat este absolut indispensabilă pentru orice fel de construcţie economică sustenabilă. Iar statul trebuie să-şi exercite rolul de acţionar în mod profesionist, transparent şi nediscriminatoriu.
Îmi doresc ca ministerele să iasă din paradigma administratorului de companii şi să se focuseze pe rolul lor în definirea şi implementarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung. Companiile de stat trebuie să fie administrate de către profesionişti, vrem să responsabilizăm consiliile de administrație în aşa fel încât ministerele să nu fie administratorul direct al societăților din portofoliul lor.
Etică și integritate; Profesionalism și performanță; Transparență și predictibilitate. Sunt câteva principii care vor sta la baza guvernanței corporative în întreprinderile publice.
Deocamdată, MECRMA a demarat procedurile de selecție a administratorilor şi membrilor în consilii de supraveghere pentru cinci companii care funcţionează sub autoritatea institutiei: Plafar (3 membri pentru CA), SN Sare (3 membri pentru CA), CupruMin (5 membri pentru CA),, SN Ape Minerale (5 membri pentru CA) şi Transelectrica (2 membri pentru Consiliul de Supraveghere).
Cât priveşte implicarea oamenilor din ministere, este clar că avem nevoie de o transformare profundă a mentalităţii cheltuirii banului public într-un mod responsabil, iar, după şase luni de mandat ca ministru al Economiei, observ că, în acest demers, mi s-au alăturat şi colegii din minister. Noi, la MECRMA, am reuşit optimizarea cheltuielilor, prin relocări şi alte reduceri de costuri interne, care vor genera o economie anuală de aproximativ 1.500.000 lei. De altfel, încă din primele zile ale mandatului meu, am înapoiat companiilor din subordinea MECRMA sau celor care, cândva, s-au aflat în portofoliul nostru, piese de mobilier, imprimante, televizoare, autoturisme, tocmai pentru că nu doresc să existe niciun fel de relaţie care să oblige între noi şi companiile de stat.
– Au crescut importurile, a crescut deficitul de cont curent. Deficitul de cont curent poate să fie finanţat fie prin investiţii străine, fie prin împrumuturi. Dacă se majorează împrumuturile, credeţi că va fi depăşită ţinta de deficit bugetar? Pe de altă parte, care sunt soluţiile, în opinia dvs, pentru a creşte investiţiile străine? De asemenea, cum credeţi că ar trebui acţionat pentru a creşte exporturile?
– Atragerea investiţiilor şi stimularea exporturilor sunt unele dintre priorităţile noastre în cadrul MECMRA. Cred că efortul instituţional este extrem de important, de aceea, pe lângă un department nucleu care să coordoneze eforturile de atragere a investiţiilor, încercăm să refacem reţeaua de ataşaţi comerciali de pe lângă ambasadele din oraşele prioritare pentru schimburi comerciale. Este vorba, de fapt, de o viziune mai largă de refacere a diplomaţiei economice româneşti. În ceea ce priveste exporturile, se fac demersuri de prioritizare a sprijinului oferit de către stat în acele industrii cu potenţial dovedit, în congruenţă cu strategia de competitivitate. Citând un diplomat francez, cred că România nu este o ţară care exportă puţin, ci este o ţară cu puţini exportatori. De aceea, una dintre pistele câştigătoare este să ne concentrăm pe întărirea şi stimularea acelor companii, mai ales din sfera IMM-urilor, cu potenţial de a deveni exportatori.
Pe lângă spaţiul european, este important ca România să ia în calcul şi oportunităţile oferite de alte state şi de contextul internaţional. Sunt voci care spun că România ar putea să aibă un rol în Africa, sunt voci care spun că Iranul este o piață în creştere, iar ridicarea embargoului poate genera dezvoltarea fluxurilor exporturilor românești pe această relație.
– În subordinea ministerului se afla şi Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială. În ce stadiu sunt negocierile privind off-set-ul la achiziţia avioanelor F 16, mai ales că anul acesta vor intra în dotarea forțelor aeriene române primele aparate? Cum decurge activitatea la acest Oficiu? Vă gândiţi să „reactivaţi” Oficiul pentru dezvoltarea industriei româneşti de apărare? Cum?
– Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială (OCATS) este organizat şi funcţionează ca instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea MECRMA. Activitatea de offset susţine în mod consecvent, de 11 ani de zile, industria de apărare și securitate naţională, prin derularea cu companii străine de programe de offset de tipul investiţiilor, transferului de tehnologie, exportului de produse şi cooperării în cadrul contractului de achiziţie. Utilizarea offset-ului ca instrument eficient în vederea susţinerii industriei naţionale de apărare și securitate este prevăzută de Strategia Industriei Naționale de Securitate din 2013. Susținerea, prin programe de offset și cooperare tehnologică, a revitalizării industriei de apărare și securitate, domeniu de importanță strategică, este prioritatea constantă a MECRMA, în vederea sprijinirii politicilor de dezvoltare ale industriei de apărare și securitate.
Pe de altă parte, conform OUG 189/2002, contractele atribuite de un guvern altui guvern nu intră în domeniul de aplicare al acestui act normativ. Având în vedere că achiziţia a 12 aparate F-16 modernizate a făcut obiectul unui contract semnat de Guvernul României cu cel al Republicii Portugheze, acesta nu implică offset.
– Sub autoritatea Ministerului Economiei sunt câteva mari companii, precum Salrom, SNAM, Cupru Min, Transgaz, Transelectrica (şi companiile la care aceasta este acţionar) etc. În viziunea dvs, a ministerului, reprezintă o oportunitate vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la unele dintre acestea? Sau listarea unui pachet minoritar? În aceeaşi idee, este posibil ca anul acesta combinatul Oltchim să fie preluat de un acţionar privat? Dar în privinţa Opcom – este posibil ca Transelectrica să renunţe la acţiunile pe care le deţine la operatorul pieţei şi să fie privatizat?
– Nu veţi vedea în anul acesta o privatizare răsunătoare, pentru că timpul fizic nu permite începerea şi desfăşurarea unei astfel de proceduri până în noiembrie, când se încheie mandatul actualului Guvern.
M-aţi auzit vorbind de listarea unui pachet minoritar la Salrom şi va fi unul din mandatele cu care noul Consiliu de Administraţie pe care îl selectăm va fi investit. În cazul Salrom, unde Fondul Proprietatea deține 49% din capital, listarea la Bursă înseamnă listarea participației Fondului Proprietatea și nu a deținerii statului. Sperăm ca listarea Salrom să aibă loc până la finalul acestui an, însă depinde și de cât de repede va fi numit un Consiliu de Administrație. Vreau să sublinez că nu se pune problema ca statul să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni la această societate.
De asemenea, pregătim împreună cu premierul o discuție de strategie minieră, care prevede că, la societățile de resurse minerale la care statul este acționar majoritar, cum ar fi CupruMin sau Societatea Națională a Apelor Minerale sau Salrom, nu putem pune problema ca statul să renunțe vreodată la pachetul majoritar de acțiuni, deci vrem ca statul să păstreze controlul în proporție de 51% la aceste societăți.
