Acasă Stiri ExterneAmerica Controverse la gazele de şist

Controverse la gazele de şist

de GM

Explorarea şi exploatarea gazelor de şist naşte controverse. Pe de o parte, sunt specialişti care susţin că, prin utilizarea acestui tip de gaze neconvenţionale, s-ar asigura independenţa energetică a ţării, iar, pe de altă parte, alţi specialişti şi, mai ales, populaţia din zonele susceptibile a avea gaze de şist, sunt împotriva acestora, din motive de sănătate publică. Deocamdată, nu există studii extrem de aprofundate, care să arate fie că exploatarea gazelor de şist este extrem de nocivă pentru mediul înconjurător şi, în consecinţă, pentru sănătatea oamenilor, fie să arate că, dimpotrivă, exploatarea acestora nu are repercursiuni ecologice.

România poate şi trebuie să înceapă de urgenţă explorarea pentru gazele de şist, a declarat profesorul Nicolae Napoleon Antonescu, rector onorific al Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, în cadrul Conferinţei “Viitorul energiei. Scenarii Energetice – Viziunea 2050. Strategia în domeniul energiei – PND 2020”, organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME), împreună cu Academia Română.

“Eu aş fi bucuros să înceapă explorarea, pentru că sigur durează 5-6 ani până ajungem la exploatare. Noi nici nu ştim câte gaze avem, cât de importante sunt zăcămintele şi ce durată de exploatare vom avea, aşa că ar trebui să fim bucuroşi că Chevron vrea să înceapă explorarea în acest domenii şi, bineînţeles, exploatarea. Dacă luăm SUA, care era importator de gaze, de când exploatează gaze de şist a ajuns exportator de gaze. În plus, numai în Texas au creat vreo 300 – 400 de mii de locuri de muncă noi, directe, şi încă vreun milion conexe. Deci, comunităţile acestea ar trebui să înţeleagă că vor avea mari beneficii din acest domeniu, în primul rând prin dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă “, a afirmat Antonescu.

Însă, a spus acesta, condiţiile în care se face parteneriatul între statul român şi compania Chevron reprezintă o altă problemă, de care trebuie să se ocupe Guvernul, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, aici existând posibilitatea de concesionare sau de împărţirea producţiei.

Specialistul a făcut referire, printre altele, la fracturarea hidraulică, explicând că aceasta se face de 50 de ani în România, cu deosebirea că s-a executat pe sonde verticale, pentru a se mări afluxul de petrol sau de gaze către gaura de sondă.

“Nu am avut nicio problemă cu aceste fracturări hidraulice. Diferenţa esenţială ar fi că, în loc să o facem pe distanţe de 100 de metri, o facem pe distanţe de mii de metri, iar singura problemă majoră o reprezintă presiunile mari la care trebuie să le facem – în jur de 1.000 de bari şi mai mult. Vreau să vă spun că România a construit agregate de cimentare, fracturare şi aditivare până la 1.400 de bari, iar în România sunt acum agregate atât româneşti, cât şi străine, care au astfel de instalaţii”, a explicat acesta.

În privinţa efectelor seismice pe care le-ar avea fracturarea hidraulică, profesorul a arătat că ”se exagerează extraordinar şi se manipulează opinia publică’, catalogând acest lucru ca fiind “o prostie“.

“Dacă trece un tramvai pe stradă, ne zguduie casa de 100 de ori mai puternic decât undele care se generează la 1.000 – 2.000 – 3.000 de metri adâncime, unde sunt aceste zăcăminte”, a precizat el.

Şi afirmaţiile privind poluarea apei au fost demontate de specialist, care a subliniat că, la orice sondă de petrol şi gaze, există aceeaşi problemă dacă nu se aplică tehnologia corect, dacă nu se cimentează şi nu se exploatează corect.

“Singura problemă care ar fi la această fracturare hidraulică vor fi cantităţile imense de apă ce ar trebui utilizate. În Dobrogea ar fi mai simplu, întrucât sunt ţări care folosesc apă de mare destul de sărată”, a mai spus profesorul.

Antonescu a ridicat şi problema reciclării apei folosite în procesul de fracturare hidraulică, însă a dat asigurări că aceasta nu se deversează în râuri, o parte rămânând în sol, iar o parte se va recicla. Dacă se deversează, se va purifica la fel ca în cazul apei menajere, a adăugat acesta.

“La Bârlad, probabil că autorităţile locale au început să înţeleagă cum stau lucrurile pentru că şi noi, şi Chevronul, şi alţii au făcut dezbateri publice, şi la Bârlad, şi la Constanţa, şi în alte părţi, pentru a lămuri aceste probleme. Mai sunt unele reticenţe în această privinţă. Problema esenţială în exploatarea gazelor de şist este realizarea unor sonde aşa-zis orizontale. Ele pleacă vertical şi apoi se continuă orizontal în zăcământ, spre deosebire de exploatările curente din zăcămintele convenţionale, unde sondele traversează întotdeauna vertical zăcământul. Deci, nu-l exploatăm pe grosime. S-a ajuns şi la 3-4-5 km lungimi de sonde orizontale”, a mai spus Nicolae Napoleon Antonescu.

“Avem tot ce trebuie: avem echipamente, avem tehnologii, avem experienţă, avem specialişti. În tratarea şi fracturarea hidraulică nu avem probleme, cu singura condiţie: să respectăm total tehnologiile şi legislaţia din domeniu”, a conchis profesorul.

Este necesar ca publicul să accepte explorarea şi exploatarea gazelor de şist

România nu poate promova gazele de şist fără acceptanţa publicului şi fără a informa corect populaţia despre avantajele şi implicaţiile exploatării unei astfel de resurse, dar şi despre tehnologiile de ultimă generaţie care se folosesc în acest proces, a declarat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Iulian Iancu, care este şi preşedintele CNR – CME, prezent la Conferinţa “Viitorul energiei. Scenarii Energetice – Viziunea 2050. Strategia în domeniul energiei – PND 2020”.

Acesta a precizat că gazele de şist reprezintă un subiect care a generat revoluţie la nivel mondial în cursul anului trecut şi, din fericire, acestea ar putea constitui o rezervă importantă pentru România, dacă se va confirma existenţa lor. Însă, exploatarea lor nu poate fi făcută fără o informare a populaţiei şi o dezbatere în acest sens.

“Nu putem promova o astfel de resursă fără acceptanţa publicului şi fără a pregăti populaţia şi a o informa corect despre avantajele, implicaţiile, tehnologiile de ultimă generaţie în această exploatare. Drept pentru care, Academia Română a supus dezbaterii publice acest subiect cu toate feţele cunoscute astăzi în lume, de la acele accidente, care sunt, astăzi, foarte uşor de înţeles şi de văzut pe internet, până la tehnologia de ultimă generaţie, care a reuşit să aducă acel element de securitate, de siguranţă şi a transformat SUA din importator în exportator de gaze naturale”, a spus Iancu, conform Agerpres.

În opinia acestuia, subiectul nu poate fi promovat ”în mod abrupt”, ci trebuie dezbătut public, iar populaţia, mai ales cea care locuieşte în zonele cu un potenţial confirmat de gaze de şist, trebuie informată corect.

“O tehnologie care nu are acceptanţa publicului nu există. Prin urmare, pentru România, ar fi o consecinţă dramatică să nu poată să-şi valorifice gazele de şist pentru că nu ştie să facă acest lucru într-o comunicare şi o informare reciprocă şi în garantarea eliminării oricărui factor de risc în exploatarea lor şi, mai ales, a impactului asupra mediului şi asupra stratului şi pânzelor de apă, pentru care există astăzi acest tip de îngrijorare”, a adăugat preşedintele CNR – CME.

În ceea ce priveşte îngrijorările referitoare la impactul asupra mediului pe care l-ar avea exploatarea gazelor de şist, Iulian Iancu a precizat că, se pare că, îngrijorarea este amplificată şi întreţinută de anumiţi factori de interes, respectiv giganţi petrolieri, care încearcă reciproc să se împiedice în a accede pe piaţă.

“Toate discuţiile făcute până în prezent – şi sper să avem ulterior mai multe informaţii adiţionale – îngrijorarea se pare că este extrapolată de factori de interes – şi aici mă refer strict la giganţi petrolieri -, care îşi subminează unul altuia intrarea pe piaţă. Este cunoscut – şi deja se ştie în spaţiul public, dar nu există nicio informaţie oficială – că sunt milioane de euro vehiculate din partea unui mare jucător energetic împotriva celorlalţi jucători mari energetici, care intră în exploatarea gazelor de şist, în a crea starea de panică, starea de emoţie, starea de îngrijorare. Aceste sume sunt dirijate într-o manipulare mediatică, într-o zonă care nu are la bază neapărat adevărul”, a afirmat Iancu.

Conform acestuia, “noi trebuie să eliminăm aceste lucruri, pentru că ele sunt în afara noastră, nu noi facem parte din acest tip de dezbatere. Pe noi ne interesează să ne valorificăm în mod sigur şi fără impact asupra mediului acest tip de resursă de materie energetică vitală pentru societatea şi economia românească”, a subliniat preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor.

Referitor la alte ţări, Iancu a spus că lucrurile ”sunt nuanţate”.

”Aici sunt nuanţate lucrurile. Europa are un regim aproape special. Sunt state care au zis «nu», cum ar fi Franţa sau Bulgaria, dar Franţa are 70% nuclear, pentru care Germania spune «nu» şi este atât de îngrijorată. Deci, sunt nuanţate lucrurile, dar noi trebuie să avem capacitatea să discernem între pericole şi garanţii elementul de adevăr, ca să ne putem valorifica această resursă”, a concluzionat Iulian Iancu.

Primul pas – explorarea

În România s-ar putea face o activitate de explorare a gazelor de şist, tocmai pentru a şti în ce stadiu se află, ca mai târziu să se treacă şi la exploatare cu ajutorul noilor tehnologii, a declarat, într-o conferinţă de presă, Varujan Vosganian, ministrul Economiei.

“Orice acţiune este eficientă economic numai dacă are avizele de mediu. În cazul gazelor de şist ar trebui să avem câteva elemente, să vedem dacă dezbaterea merită făcută. Am putea să facem o activitate de explorare, ca să ştim în România cum stăm, astfel încât, mai târziu, să procedăm şi la exploatarea cu ajutorul tehnologiilor noi”, a spus Vosganian.

O licenţă de explorare a gazelor de şist nu înseamnă o licenţă de exploatare, a declarat, la rândul său, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

„Noi n-am exploatat nimic. Există doar o licenţă de explorare, care nu înseamnă exploatare. Să vedem întâi dacă avem gaze şi apoi vedem ce vom face cu resursa respectivă. Nu sunt un specialist, dar mă gândesc că în SUA şi acolo sunt ape, şi acolo există mediu, şi acolo sunt organizaţii nonguvernamentale. Chiar nu au luat atitudine împotriva gazelor de şist acolo? Rămâne ca echipele noastre de specialişti de la Academie, cei care se pricep în domeniul geologic, să ne spună dacă această metodă de fracturare creează probleme mediului înconjurător », a spus Niţă.

Potrivit acestuia, deocamdată nu ar putea să spună din ce cauză sau care sunt motivele pentru care nu este agreată asemenea explorare.

Peste 7.000 de cetăţeni au protestat, miercuri, la Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist. Marşul a fost organizat de Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile (GISC) Bârlad şi a adunat reprezentanţi ai unor parohii din Bârlad şi din împrejurimi, activişti de mediu, reprezentanţi ai galeriei FC Vaslui, dar şi cetăţeni din judeţele Vaslui, Galaţi, Iaşi, care sunt împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice de către compania americană Chevron.

din aceeasi categorie

1 comentariu

iulian martie 8, 2013 - 7:17 pm

(Reuters) – The New York State Assembly passed legislation on Wednesday that extends the moratorium on high-volume hydraulic fracturing in the state until May 2015 and requires further studies on the environmental impact of the practice known as fracking.
Pentru domnul specialist de la marea facultate din Ploieşti

Comments are closed.