Consumul final de energie electrică al României a scăzut anul trecut, pentru prima dată după 1990, sub 50 TWh. Ceea ce reflectă nu numai o îmbunătățire a eficienței energetice sau a investițiilor în auto-consum (prosumatori), ci, mai ales, o scădere a economiei românești!
Potrivit Institutului Național de Statistică, consumul final de energie în anul 2023 a fost de 49 TWh, din care economia a consumat 37 TWh, iar populația – 11,5 TWh. Consumul propriu tehnologic (CPT) în stații și rețele a însumat 5 TWh, iluminatul public – 0,4 TWh, iar exportul a ajuns la 11,6 TWh.
România a consumat mult mai puțină energie și față de anul 2020, când, din cauza pandemiei de coronavirus, în perioada 15 martie – 15 mai (adică două luni de zile), țara a fost în ”carantină”, multe firme nu au lucrat deloc, iar oamenii au stat acasă! Conform INS, în anul 2020, consumul final de energie al României a fost de 53 TWh, cu 4 TWh mai mult decât în anul 2023. De asemenea, consumul economiei a fost de 40 TWh, adică mai mare cu 3 TWh decât anul trecut. O singură explicație există, dar doar în ceea ce privește consumul populației: din cauza lockdown-ului, când românii au stat acasaă, în anul 2020, consumul populației a fost de 13 TWh. Iluminatul public a consumat 0,5 TWh, iar pentru CPT s-a consumat 5,3 TWh în 2020.
Poate singura veste bună a anului trecut este cea în privința exportului: România a revedenit exportator net de energie. Dacă, în anul 2020, exportul a fost de 4,8 TWh, iar importul de 7,6 TWh (adică s-a consemnat un import net de 2,8 TWh), potrivit INS, în anul 2023, importul de energie s-a ridicat la 8,6 TWh, iar exportul la 11,6 TWh, astfel că exportul net al României a fost de 3 TWh. Este, însă, o veste bună doar pe jumătate, pentru că exporturile s-au făcut atunci când prețurile au fost mici (uneori, chiar negative), iar importurile s-au făcut atunci când prețurile au fost mari. De fapt, România a exportat, în principal, atunci când ”a bătut vântul”, adică s-a vândut în străinătate energie regenerabilă ieftină. Pe de altă parte, România nu-și mai poate asigura necesarul intern atunci când ”nu bate vântul”. Generarea electricității din surse clasice nu mai acoperă consumul intern.
Potrivit Statisticii, producția totală de energie electrică a țării s-a ridicat la 63,6 TWh, din care 18 TWh în termocentrale clasice (pe gaze și cărbune), 18,6 TWh – în hidrocentrale, 11,2 TWh – în centrala nucleară de la Cernavodă, 7,6 TWh – în parcuri eoliene și 1,6 TWh – în centrale fotovoltaice.
Pe întreg anul trecut, resursele de energie primară au scăzut cu 2,9%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,4% față de perioada 1.I – 31.XII.2022. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I – 31.XII.2023, au totalizat 32,89 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 979.000 tep faţă de perioada 1.I – 31.XII.2022. Producţia internă a însumat 17,92 milioane tep, în scădere cu 148.800 tep (-0,8%) faţă de perioada similară din 2022, iar importul a fost de 14,97 milioane tep, în scădere cu 830.200 tep (-5,3%).
Producția internă de cărbune a scăzut cu 18,9%, în timp ce exportul a scăzut la jumătate (-50,1%). Potrivit INS, producția internă de gaze naturale a crescut nesemnificativ (+1,5%), iar importul s-a diminuat cu 6,2%. La țiței, producția internă s-a micșorat cu 4,4%, iar importul – cu 15,3%. În schimb, a crescut cu aproape o treime (+ 32%) importul de produse petroliere.
