Acasă Stiri InterneGaze Concluzii la dezbatere CNR – CME

Concluzii la dezbatere CNR – CME

de M G

Organizată de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial (CNR-CME) în ziua de 16 februarie 2021, în format online, conferința „Instrumentele Consiliului Mondial al Energiei (CME) pentru evaluarea tranziției în energie. Studiu de caz – România în context european“ a analizat setul de cinci instrumente/studii elaborate de Consiliul Mondial al Energiei (CME), și anume: „World Energy Scenarios”, „World Energy Issue Monitor”, „World Energy Trilemma Index”, „Dynamic Resilience Framework” și „Innovation Insights Briefs.

La realizarea acestor instrumente/studii au participat firmele de consultanță de prestigiu, partenere ale CME, printre care Accenture, Marsh, PwC, Swiss Re, Oliver Wyman, iar studiile au fost elaborate pe baza unei metodologii întocmite de Grupurile de Lucru ale CME și aprobate de Comitetul de Studii CME, organisme în care CNR-CME are reprezentanți de valoare, se arată într-un comunicat de presă.

CNR-CME continuă tradiția de a promova periodic studiile care identifică tendințele la nivel global, regional și național, obiectivul conferinței fiind acela de a informa comunitatea energeticienilor din România asupra rezultatelor privitoare la situația anului 2020 și a previziunilor pe termen mediu.

Cele trei scenarii alternative în „Marea Tranziție Energetică”, inițiate de CME în 2016, cu orizont de timp 2060, au fost denumite „Modern Jazz”, „Unfinished Symphony” și „Hard Rock” și au rolul de a a explora rolul inovației în tranziția energetică.

Ca răspuns la pandemia de Covid-19, CME a dezvoltat un set de scenarii post-criză pe termen mediu, până în 2025, denumite „Pause”, „Rewind”, „Re-Record” și „Fast-Forward”. Dacă scenariile pe termen lung pot asigura un context mai larg pentru răspunsul la Covid-19, scenariile post-criză sanitară reprezintă un set de instrumente flexibile, care să poată pregăti un viitor nepredictibil și să creioneze o agendă post-criză.

”Toate aceste scenarii, analizate pe larg în cadrul Conferinței organizate de CNR-CME, sunt menite să identifice modul în care omenirea ar putea ieși din criză ca o societate mai puternică și cum ar putea progresa cu succes în tranziția energetică. Scenariile oferă un cadru strategic care permite gândirea de ansamblu și luarea de decizii în condiții de mare incertitudine. Sunt concepute ca un set de explorare pentru previzionarea a ceea ce s-ar putea întâmpla, nu a ceea ce ar trebui să se întâmple sau a ceea ce ne dorim să se întâmple”, se mai arată în comunicatul CNR – CME.

În cadrul conferinței s-a discutat despre triunghiul Indexului Trilema Energiei, care este reprezentat de Securitatea Energiei, Accesibilitatea Energiei, Sustenabilitatea Energiei, elemente amplu dezbătute de către vorbitori și participanți. În context regional, România se află pe locul 25 în valoarea indexului și deține locul 3 pe componenta de securitate energetică, o poziție foarte bună, pe care este în pericol de să o piardă, dacă nu se realizează investițiile necesare în sursele de generare a energiei electrice convenționale. Din punct de vedere al rezilienței, adică acea capacitate a unei structuri de a răspunde, absorbi şi recupera rapid funcţionalitatea iniţială în urma unui eveniment extrem, ar trebui luată în considerare reziliența locală și la nivel de sistem, este încă una dintre concluziile dezbaterilor. Acțiunile prioritare ale României vizează digitalizarea sistemelor, sursele regenerabile de energie, energia nucleară, eficiența energetică, managementul schimbărilor climatice. Marea tranziție energetică va fi parcursă prioritar cu tehnologia bazată pe hidrogen, ca accelerator al scăderii emisiilor de carbon, dezvoltarea mai amplă a tuturor tehnologiilor de stocare și accelerarea digitalizării.

Au avut loc consultări privind Strategia Națională de Cercetare Inovare și Specializare și au fost propuse 4 mari domenii de acțiuni directe: digitalizarea în energie, tehnologii de stocare a energiei, tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute, mobilitatea electrică. În cadrul dezbaterilor conferinței s-a constatat că viteza de invoare a depășit viteza de învățare în cazul unor tehnologii de ultimă oră. Astfel, CNR-CME poate contribui la creșterea calității instrumentelor/studiilor CME prin implicare directă în Grupurile de Lucru și Comitetele CME și prin diseminarea și promovarea acestora în rândul membrilor Asociației și al experților energeticieni din România, având în vedere că Consiliul Mondial al Energiei dezvoltă scenarii de aproape două decenii, pentru a susține un dialog strategic global și de calitate cu privire la viitorul sistemelor energetice.

Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) cuprinde cea mai mare rețea națională de specialiști din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. CNR-CME este o organizatie profesională, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ sau patrimonial, CNR-CME concentrează interesele diferitelor instituții și organizații din România interesate în problemele energiei și ale relației acesteia cu economia și cu mediul înconjurator, ale specialiștilor și ale societății civile.

din aceeasi categorie