Preşedintele Autoritatăţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, a declarat, la deschiderea Forumului Regional al Energiei FOREN, că instituţia nu va ceda uşor solicitărilor companiilor de majorare a preţurilor, unele cerând creşteri şi de 30%.
“Distribuitorii şi furnizorii au cerut şi vor cere în permanenţă creşteri de preţuri, acesta este rolul lor. Au fost cereri de la 17% şi s-a ajuns şi la 30%. Noi nu vom ceda la astfel de solicitări, mai ales când atitudinea unora este «pe mine nu mă interesează, mie îmi dai»”, a spus Lificiu.
Reamintim, preşedintele Traian Băsescu a declarat, recent, că preţul gazelor naturale va continua să fie reglementat, cel puţin pe perioada actuală, în încercarea de a compensa „minimal suferinţele generate de criză”. “România nu şi-a respectat programul de liberalizare a preţului la gaze naturale, fie că este vorba de gazele produse de Petrom sau de gazele naturale puse pe piaţă de Romgaz. Fac o menţiune, pentru că e bine să fim foarte deschişi unii faţă de ceilalţi: preţul la gaze va continua să fie reglementat, cel puţin pe perioada crizei economice”, a declarat Traian Băsescu. El a mai spus că această decizie este luată pentru protejarea cetăţenilor în faţa preţurile ridicate în condiţii de liberalizare. „Vom încerca să ne protejăm cetăţenii de preţurile ridicate în condiţii de liberalizare, încercând să compensăm minimal suferinţele generate de criza economică”, a adăugat şeful statului.
Cerere de solidaritate
Preşedintele ANRE, Petru Lificiu, a mai spus că a cerut companiilor din domeniul gazelor naturae solidaritate doar pentru o perioadă de timp, întrucât operatorii din energie şi gaz doar „amână nişte costuri, venituri neîncasate, au afaceri sigure, nu este vorba de pierderi” (n.r. – o amânare în recunoaşterea unor costuri).
De remarcat, România a avut în ultimul semestru din 2009 cel mai mic preţ mediu din Uniunea Europeană la gazele naturale destinate consumatorilor casnici, de 7,45 euro pe Gigajoule (GJ), nivelul mediul în UE fiind aproape dublu, şi ocupă penultimul loc în spaţiul comunitar după preţul pentru utilizatorii industriali. Preţul mediu al gazelor naturale din România a fost, în ultimul semestru din 2009, de 31,66 lei pe GJ, potrivit Eurostat, biroul de statistică la UE.
Preţul mediul la nivelul blocului comunitar, din ultimele şase luni ale anului trecut, al unui GJ de gaze naturale destinate consumatorilor casnici a fost de 14,67 de euro. Cele mai ridicate preţuri sunt observate la Suedia (26,9 euro), Danemarca (26,8 euro) şi Olanda (18,7 euro). Cele mai mici au fost înregistrate, exceptând România, de Bulgaria (9,7 euro) şi Estonia (10,1 euro).
Ponderea taxelor în preţul total al unui GJ de gaze naturale s-a situat, în perioada iulie-decembrie, de 45,5% în cazul României, al doilea nivel ca mărime din UE, după cel din Danemarca (50,4%). Media Uniunii este de 22%, cele mai mici ponderi fiind înregistrate de Portugalia şi Marea Britanie (5%).
Pe de altă parte, în funcţie de preţul gazelor naturale ajustat la puterea de cumpărare, România se plasează pe locul 18 în UE, cu 13,65 PPS (Purchasing Power Standard – standarde de putere de cumpărare) pentru un GJ, primele poziţii fiind ocupate de Suedia (23,8 PPS), Polonia (21,8 PPS) şi Bulgaria (20,2 PPS). Pe ultimele poziţii se plasează Luxemburg (10,7 PPS), Belgia (12,7 PPS) şi Marea Britanie (12,9 PPS). În UE, indicatorul se situează la 14,7 PPS.
Preţul gazelor naturale pentru consumatorii industriali din România a fost, în ultimele şase luni din 2009, de 5,93 de euro/GJ, sub nivelul mediu al Uniunii, de 8,22 euro. Cel mai redus preţ îl are Marea Britanie (5,82 de euro), iar cel mai mare este înregistrat de Danemarca (13,56 euro).
Din punct de vedere al preţului mediu al energiei electrice destinate populaţiei (exprimat în euro) în ultimul semestru din 2009, România se plasează pe locul 23 în UE, din 26 de ţări, cu un nivel de 9,79 de euro pentru 100 de kWh. Primele poziţii sunt ocupate de Danemarca (25,5 euro) şi Germania (22,9 euro), iar pe ultimele locuri se plasează Bulgaria (8,2 euro), Estonia (9,2 euro) şi Lituania (9,3 euro). În UE, preţul mediu a fost de 16,45 de euro pentru 100 de kWh.
