Constanţa conduce detaşat topul judeţelor unde se produce cea mai multă energie regenerabilă, cu o capacitate instalată de 2.734,8 de MW, urmat de Tulcea (1392,6 MW), în timp ce la polul opus se situează judeţe precum Alba, care are “fix zero” MW instalaţi.
Judeţul Constanţa este campion la energii “verzi”: pe lângă cei peste 2.700 MW instalaţi în capacităţi eoliene, mai are 5 MW fotovoltaici şi 0,2 MW pe biogaz, în total 2.740,38 MW. Totuşi, potrivit unui document al Transelectrica, numai 1.638,3 MW eolieni reprezintă puteri cu punere în funcţiune (PIF), conform Dispeceratului Energetic Naţional (DEN). Până acum s-au investit peste 4 miliarde de euro în proiecte eoliene, în jud. Constanţa fiind şi cel mai mare parc eolian onshore din Europa (600 MW), deţinut de cehii de la CEZ la Cogealac şi Fântânele. Pe lângă acestea, alte mari centrale eoliene sunt la Pantelimon Constanţa (123 MW), Târguşor (119,6 MW), Peştera (90 MW), Mihai Viteazu (80 MW), Cernavodă 1 şi 2 (138 MW), Dorobanţu (45 MW).
Judeţul vecin, Tulcea, a fost şi el o atracţie pentru turbinele eoliene. Astfel, Tulcea are o putere instalată totală în energii regenerabile de 1.414,79 MW, din care 1.392,6 MW în eoliene, 21,16 MW în fotovoltaice şi 1,02 MW pe biogaz.
De altfel, Dobrogea este considerată zona cu cel mai mare potenţial eolian din sud-estul Europei, ceea ce a şi atras în România investitorii din acest sector.
În luna iulie 2017, la nivelul întregii ţări erau 796 de producători de energie din surse regenerabile, capacitatea totală instalată fiind de 4.980 MW, din care eoliene – 3.156 MW, fotovoltaice – 1.359 MW, microhidrocentrale – 105 MW, restul fiind reprezentat de biomasă. În primele 7 luni ale anului 2017 au fost acordate aproximativ 10 milioane de certificate verzi, iar alte circa 3 milioane au fost amânate.
Producţia de de energie regenerabilă este susţinută prin certificate verzi, pe care producătorii le primesc gratuit şi pe care le vând pe o piaţă specializată, pentru un câştig suplimentar faţă de energia propriu-zisă. Acest nivel al cotei obligatorii pentru 2016 menţine impactul în factura consumatorului la nivelul utilizat în 2015, de circa 35 lei/MWh, netransferând costuri nejustificate în factură, spun autorităţile.
Investiţii în energie
Judeţul Constanţa, poarta maritimă a ţării, a devenit, în ultimii ani, un punct de interes major pentru investitorii în energie şi resurse energetice.
În judeţul Constanţa se află singura centrală nucleară din ţară, la Cernavodă. Echipată cu două reactoare de tip CANDU, cu o putere instalată de aproaximativ 700 MW fiecare, centrala atomică asigură circa 18%-20% din producţia de energie electrică a ţării. În primele 7 luni ale anului, centrala a produs aproape 6,5 TWh, în creștere cu 240,6 milioane kWh (+3,8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. De remarcat, Unitatea 2 a intrat, în data de 6 mai 2017, în programul de oprire planificată în vederea efectuării lucrărilor de mentenanţă planificate, realizate o dată la doi ani pentru fiecare unitate. Lucrările au fost finalizate pe 2 iunie, în aceeaşi zi fiind sincronizat şi la Sistemul Energetic Naţional (SEN).
Cele două reactoare nucleare ale centralei de la Cernavodă se află pe primele locuri în lume după coeficientul global de utilizare a puterii instalate. Potrivit Clasamentului COG (Candu Owners Group–central de tip CANDU), reactorul 1 se află pe locul 2 în lume, având factorul de capacitate anual brut (GCF) de 99,4%, în timp ce Unitatea 2 se clasează pe locul 11, cu un grad de utilizare de 89,15%.
Pe lângă aceste două reactoare, se doreşte construirea a încă două noi unităţi, o investiţie estimată la 6,5 miliarde de euro.
Prospecţiuni la mare adâncime
Investiţii la fel de mari se fac şi în prospecţiuni şi explorarea de hidrocarburi. Adâncurile Mării Negre, lângă Dobrogea, au devenit cel mai disputat teritoriu românesc de către căutătorii de petrol şi gaze, această zonă atrăgând, pe rând, “peţitori“ de talie mondială, precum Exxon sau Lukoil.
ExxonMobil, împreună cu OMV Petrom au anunţat, încă din februarie 2012, o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Însumarea investiţiilor anunţate până acum de companiile care au perimetre de explorare în zona de mare adâncime a Mării Negre duce la un total de 2,5 miliarde de dolari, dar, dacă, într-adevăr, aici se ascund zăcăminte importante de petrol şi gaze, banii se dublează.
O altă mare companie care activează în Constanţa este Grup Servicii Petroliere (GSP), care deţine 7 platforme petroliere.
Pe lângă toate acestea, este necesară şi infrastructură pentru hidrocarburi. Astfel, există un terminal petrolier (compania Oil Terminal).
În plus, volumul de țiței transferat de către KMG International prin terminalul offshore operat în Marea Neagră a ajuns, în prima jumătate a anului 2017, la peste 32 milioane de tone, de la punerea sa în funcțiune în 2009. Lucrările de construcție ale terminalului, aflat la 8,8 kilometri în largul Mării Negre, au început în 2007, iar investiția totală a depășit 100 milioane dolari.
Situat în portul Midia, terminalul este coordonat de către firma Midia Marine Terminal (MMT), care gestionează activitățile de aprovizionare ale Portului Midia și ale rafinăriilor Petromidia și Vega, operate de Grupul KMG International. Prin danele gestionate de companie se înregistrează anual un tranzit de peste 550 de nave și un transfer de circa 2 milioane de tone de produse petroliere, GPL, etilenă și materii prime, produsele fiind livrate atât pe plan intern cât și la export. Prin terminalul maritim sunt transferate aproximativ 5 milioane de tone de țiței pe an, cantitate tranzitată de 50 de nave petroliere. Peste 350 de nave au descărcat țiței prin terminalul maritim, de la punerea acestuia în funcțiune.
Membru al KMG International, Midia Marine Terminal a fost înființat în 2007, preluând administrarea danelor din portul Midia de la Rompetrol Logistics, companie ce a dezvoltat operațiuni în acest domeniu din 2001. Acest terminal este singurul terminal criogenic la Marea Neagră. Midia Marine Terminal și-a crescut flota de nave în 2015, iar în prezent operează trei remorchere – Tirreno, pentru asistență la gestionarea petrolierelor de 150.000 tdw, București și Astana, pentru manevrarea furtunelor, mentenanță offshore și lucrări, suport și asistență la scufundări pentru navele din portul Midia. Flota MMT include și o barcă pilot și două bărci de lucru.
De asemenea, se discută despre un terminal de gaze naturale lichefiate, o investiţie de circa un miliard de euro, care ar urma să preia gazele din Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră (prooiectul AGRI – Azerbaidjan Georgia Romania Interconnecter).
Cea mai mare rafinărie din ţară
“Zona“ energetică a judeţului Constanţa nu se termină aici: la Năvodari există şi cea mai mare rafinărie din România şi singura care are ieşire directă la Marea Neagră: Petromidia. Parte a grupului Kazmunaigaz (KMG) International, Rompetrol Rafinare a înregistrat o cifră de afaceri brută în valoare de 821,4 milioane dolari în primul trimestru din acest an, în creștere cu 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Compania a raportat pierderi în perioada ianuarie-martie de 63.549 dolari, de la un profit net de 40.237 dolari în primele trei luni ale anului trecut.
Rezultatele consolidate ale Rompetrol Rafinare au fost susținute de evoluția pozitivă a indicatorilor financiari înregistrați pe segmentul de rafinare prin operarea rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești.
“Asigurând peste 40% din capacitatea de producţie a României, cele două rafinării, Petromidia și Vega, au continuat implementarea programelor de optimizare a proceselor de producţie şi de eficientizare a operaţiunilor derulate de companie, precum și prin creșterea ponderii produselor albe precum benzină, motorină și jet din totalul produselor finite. De asemenea, rezultatele financiare din primul trimestru al acesui an au fost influențate pozitiv de evoluția marjei brute de rafinare, care a crescut cu 16% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.
Compania a exportat o cantitate totală de produse de peste 531.000 tone în primele trei luni, fiind cel mai mare exportator de produse petroliere al României.
Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 253 milioane dolari în primul trimestru al acestui an şi peste 1,277 miliarde dolari pentru anul 2016. Valoarea contribuției la bugetul de stat a depășind valoarea de 12,5 miliarde dolari în perioada 2007 – 2016.
În trimestrul I 2017, cantitatea totală de materie primă procesată de rafinaria Petromidia a fost de 1,2 milioane tone, în scădere cu 7% față de perioada similară a anului trecut, când au fost procesate aproape 1,3 milioane de tone. Producția rafinăriei a fost influențată în principal de condițiile meteorologice nefavorabile din luna ianuarie 2017, cât de oprirea planificată a unor instalații pentru efectuarea lucrărilor necesare de mentenanță ale acestora.
Divizia de petrochimie a Rompetrol Rafinare, unicul producător de polipropilenă din România, a reuşit constant să îşi majoreze cota de piaţă si pe categorile secundare de produse. Strategia sa dinamică de dezvoltare asigură companiei o poziţie competitivă pe piaţa internă dar şi pe cea regională, în zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, Europa Centrală şi de Est.
Pe segmentul de petrochimie, compania a procesat o cantitate de peste 45.000 tone de materie prima în primul trimestru din 2017.
Cifra de afaceri brută consolidată pentru segmentul de distribuție a înregistrat peste 500 milioane dolari în trimestrul I 2017, în creștere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului 2016.
La sfârșitul lunii martie, segmentul de distribuție al Rompetrol Downstream cuprindea 752 puncte de comercializare, incluzând aici rețeaua de stații proprii, stații partener, stații mobile.
