Acasă Mediu Cea mai ieftină energie e cea pe care nu o consumăm

Cea mai ieftină energie e cea pe care nu o consumăm

de M G

”Cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumăm”, a declarat directorul general al Engie Romania, Eric Stab, la o dezbatere online pe tema tranziţiei energetice, organizată de compania de consultanţă PwC.

Acesta a explicat că eficiența energetică este una dintre cele mai importante componente pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050. ”Confortul termic al românilor este la 23 grade Celsius, în timp ce al vest-europenilor este la 21 grade. O reducere de două grade a temperaturii în locuințe înseamnă o scădere cu 15% a facturilor la energie. O factură are două componente: prețul și cantitatea. Dacă scade cantitatea, scade și factura. Cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumăm (n.r. – pentru că nu se plătește nimic pentru ea)”, a spus Eric Stab.

Pe de altă parte, Ștefan Gadola, președinte – director general al companiei clujene Energobit, prezent la aceeași dezbatere, a declarat că electromobilitatea reprezită o componentă importantă a tranziției energetice, dar că, pentru aceasta, este nevoie de stații de încărcare rapide pentru mașini. ”Dacă merg cu soția la mall pot să aștept 2-3 ore să se încarce bateria la mașină. Dacă vreau să ajung de la Cluj la București, nu mai pot aștepta. De aceea este nevoie de stații de încărcare rapide. Dar, pentru aceasta, este nevoie ca instalațiile să aibă putere suficientă. De aceea, distribuitorii de energie electrică trebuie să facă investiții importante”, a spus Ștefan Gadola.

Pe de altă parte, acesta și-a manifestat surprinderea că autoritățile române vor să investească în proiecte de electrificare a căilor ferate. ”În Europa se vorbește despre trenuri pe hidrogen, iar noi vorbim despre electrificarea căilor ferate”, a explicat Ștefan Gadola.

Reamintim, una dintre propunerile României în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru tranziția verde se referă la electrificarea căilor ferate. Pe de altă parte, în luna martie, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, declara că România vrea să testeze trenurile cu hidrogen, fiind vorba de o tehnologie nouă și promițătoare. ”Aș vrea să dezvoltăm un proiect de trenuri pe hidrogen și am avut discuții cu industria, dar m-aș bucura să fim <early-adopters>, ca să folosesc un termen din domeniul start-up-urilor de IT, adică să luăm o tehnologie în fază incipientă. Asta ne-ar permite să folosim bani europeni și să atingem obiectivele globale europene în ceea ce privește emisiile de carbon”, a spus Drulă la conferința Zilele Feroviare.

România susține țintele europene

România susţine ţintele europene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi şi-a asumat instalarea, până în 2030, a unor centrale de producere a energiei din surse regenerabile de 6,9 GW, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan.

„România şi-a asumat şi susţine reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% până în 2030 şi, totodată, neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. În acest sens, la nivelul Ministerului Energiei, a fost elaborată o strategie şi un Plan Integrat Energie Schimbări Climatice”, a spus Drăgan.

Strategia se află în faza de avizare instituţională, iar PNIESC va urma imediat aceeaşi procedură, a adăugat el.

„În PNIESC, ne-am asumat o ţintă de 30,7% (n.r. – energie din surse regenerabile în consumul naţional) în anul 2030, care presupune instalarea de capacităţi noi de energie regenerabilă de 6,9 GW, capacitate nouă instalată. Această capacitate va fi instalată în această decadă având la bază mai mulţi piloni. Unul dintre acestea va fi adaptarea cadrului legislativ şi de reglementare. Al doilea – punerea la dispoziţia operatorilor din piaţă a unor resurse importante. Al treilea – creşterea factorului de capacitate pe diverse tehnologii, care le va putea aduce la nivelul de a sta singure în piaţă, fără ajutor”, a precizat oficialul ministerial.

El a arătat că, totodată, autorităţile române sunt foarte atente la discuţiile despre taxonomie.

„Va trebui ca, pe lângă capacităţile de energie regenerabilă, să avem şi capacităţi de echilibrare şi de stocare. Suntem încântaţi că există interes pentru capacităţi noi de producţie de energie în România şi suntem încrezători că ne vom atinge ţintele asumate”, a subliniat Drăgan.

Va ploua cu bani în Rommânia

România va putea accesa sume uriaşe de bani pentru energie în următorii ani, însă marea problemă este că multe companii nu ştiu să implementeze proiecte, un exemplu în acest sens fiind centrala de la Iernut, a afirmat Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în directoratul Complexului Energetic Oltenia, la dezbaterea PwC.

„În următorii ani va ploua cu bani în sectorul energetic din România. De când sunt eu în sector, am văzut multe strategii care au rămas prăfuite pe raft, pentru că nu au avut finanţare”, a spus reprezentanta producătorului de energie pe cărbune.

Pinţea a arătat că există o presiune din punctul de vedere al costurilor, dar e momentul favorabil pentru finanţări.

„E foarte bine că plouă cu bani, dar ar trebui să o luăm ca pe o ameninţare, dacă nu avem o coerenţă în a implementa aceste proiecte. Trebuie să spunem adevărul: multe companii nu ştiu să implementeze proiecte, iar aici avem un caz nefericit, ştie toată lumea, la Iernut, care arată: 1 – dacă nu ai resurse şi o planificare bună a proiectelor de investiţii, degeaba ai bani şi 2 – lipsa resurselor, atât cele calificate, care să te asiste, cum este un owner’s engineer, care a lipsit de la Iernut, dar în acelaşi timp şi resursa umană de-a lungul proiectului, de la project management, unde avem deficit în ţară, la constructori. Gândiţi-vă că vom avea zeci, sute de proiecte care se construiesc în acelaşi timp, iar la Iernut au avut problema asta şi era o singură centrală”, a subliniat ea.

În opinia sa, trebuie să învăţăm lecţia centralei de la Iernut, a cărei finalizare a întârziat mai mulţi ani, şi să recunoaştem că nu le ştim pe toate.

„CE Oltenia şi-a propus realizarea unor centrale noi 2.000 de MW noi pe gaze şi fotovoltaice şi deja am organizat consultări de piaţă pentru owner’s engineer. Să nu ne imaginăm că toate aceste proiecte se vor face doar pentru că există finanţare”, a precizat Lăcrămioara Diaconu-Pinţea.

Producătorul naţional de gaze Romgaz a semnat, în 2016, un contract în valoare de 268 de milioane de euro, fără TVA, cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut. Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale. Romgaz nu a prelungit contractul cu Romelectro şi Duro Felguera pentru realizarea centralei de la Iernut, întrucât termenul de finalizare a lucrărilor, care a expirat la 26 decembrie 2020, nu a fost respectat. Nici până acum termocentrala nu este finalizată, iar Romgaz a notificat consorțiul Duro Felguera – Romelectro că reziliază contractul, dar a prelungit de două ori suspendarea notificării.

Un miliard de euro pe certificate de carbon

CE Oltenia a cheltuit un miliard de euro pentru certificatele de emisii în ultimii ani, a mai spus Lăcrămioara Diaconu-Pinţea.

„Avem nevoie de ajutor de stat. Anul trecut am avut nevoie de 250 de milioane, anul acesta am accesat 241 de milioane de euro, în condiţiile în care compania a venit cu alte 70 milioane, pentru a acoperi costul total de 315 milioane. În total vorbim de un miliard de euro pe care compania i-a cheltuit în ultimii ani pentru acest CO2, pentru a face faţă costului tranziţiei şi încă n-am început să discutăm despre celelalte costuri”, a spus Pinţea.

Costul restructurării companiei este de 3,5 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, a adăugat reprezentanta CE Oltenia.

„Este vorba despre costuri cu CO2, cu închideri, cu restrângerile de activitate, dar şi investiţii noi. Trebuie să ne gândim mereu cât ne costă să restrângem ceva care poluează, cât ne costă să adresăm efectele şi cât ne costă să investim în capacităţi noi care să ne ajute să ajungem acolo în 2030 şi apoi în 2050”, a continuat ea.

În opinia sa, cel mai important pentru România va fi momentul 2030, care va da structura.

„Pentru România, perioada de acum, când discutăm de planul de restructurare a CE Oltenia, este de fapt o etapă majoră pentru a atinge acea ţintă din anul 2030. Nu vorbesc doar de închiderea capacităţilor pe cărbune, ci de capacităţi noi pe gaz, fără de care nu se poate”, a precizat oficialul producătorului de energie.

Pinţea a mai spus că de fapt tranziţia nu este doar energetică, ci întreaga economie va fi afectată, astfel că va fi nevoie ca întregul Guvern să fie dirijorul acestei acţiuni, nu doar Ministerul Energiei.

din aceeasi categorie