Multe medicamente generice lipsesc de pe piaţă, deşi sunt cu cel puţin 35% mai ieftine decât cele inovative. Iar promovarea intensă a medicamentelor inovative de către producători a generat o creştere a cotei de piaţă a acestora, dar şi din cauză că medicii recomandă inovativele influenţaţi de companiile producătoare. Asta deşi medicamentele generice sunt cu cel puţin 35% mai ieftine decât variantele lor inovative. Informaţiile apar într-un raport al Consiliului Concurenţei, realizat în urma unei anchete sectoriale pe piaţa farmaceutică.
În cadrul investigaţiei, inspectorii Consiliului Concurenţei au descoperit că medicii prescriu în mare măsură medicamentele mai scumpe, aşa-numitele inovative, şi nu variantele lor mai ieftine, care sunt medicamentele generice.
„Unde e o problemă, aici poate fi şi pentru buget, că plăteşti uneori mai mult decât ar trebui. În general, costurile astea suplimentare le suportă pacientul. Cine pierde din acest lucru este mai degrabă pacientul”, a afirmat Chiriţoiu, săptămâna trecută.
Situaţia se explică deoarece, în România, pacienţii nu putere în faţa medicilor şi nici mijloace de a contesta prescripţiile.
“Medicii prescriu influenţaţi în parte şi de sumele mari pe care le au la dispoziţie firmele farmaceutice pentru promovarea medicamentelor”, menţiona Chiriţoiu.
Şeful Consiliului Concurenţei consideră că situaţia este permisă şi de politicile incoerente ale funcţionarilor de stat care se ocupă cu aprobarea listelor de medicamente.
„Pentru acelaşi medicament avem preţuri diferite aprobate de stat, ceea ce face să existe mai mulţi bani la dispoziţia anumitor companii care pot folosi aceste fonduri suplimentare ca să stimuleze medicii să prescrie respectivele medicamente”, a precizat Chiriţoiu.
Astfel, autoritatea de concurenţă recomandă acordarea de stimulente financiare medicilor, pentru a fi încurajați să prescrie medicamente generice. Consiliul Concurenţei propune totodată eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piaţă în cantităţi insuficiente, fiind menţinute doar pentru a da preţul de referinţă.
Distribuitorii şi farmaciile ar putea fi motivate să elibereze medicamente ieftine prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distribuţie, respectiv farmacie. Şi pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, să nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament în detrimentul altuia, o posibilă soluţie ar fi limitarea discounturilor ce pot oferite.
Este totodată necesară o analiză privind reglementarea unei sume maxime care poate fi alocată unui medic prescriptor, în decursul unui an, susţine Concurenţa.
„Medicamentele generice, deşi cu cel puţin 35% mai ieftine decât variantele lor inovative, nu reusesc să acapareze o cotă de piaţă semnificativă, chiar şi după mai mulţi ani de la intrarea pe piaţă”, este una dintre concluziile studiului derulat de Consiliul Concurenţei pe piaţa farmaceutică.
În acelaşi timp, autoritatea de concurenţă a constatat că există pieţe în care, odată cu apariţia variantelor generice ale unui medicament inovativ, creşte cota de piaţă a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic.
Totodată, 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţă activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială.
Consiliul Concurenţei a identificat ca posibilă cauză a acestor comportamente promovarea intensă realizată de producătorii de medicamente inovative. Astfel, în medie, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activităţi de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5%.
În anul 2014, cheltuielile cu promovarea şi publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 mililioane lei.
„Ca urmare, medicii recomandă medicamente inovative fiind influenţaţi de companiile producătoare de medicamente prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întâlniri promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări. În ceea ce priveşte specialităţile medicale, cei mai vizaţi sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi internişti”, se arată în raportul autorităţii de concurenţă.
Stimulente pentru recomandarea genericelor
Oficialii Consiliului Concurenţei consideră că medicii ar putea fi încurajați să prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare în cazul în care se încadrează într-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate faţă de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru stagii de instruire, de exemplu.
„Consiliul Concurenţei propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piaţă în cantităţi insuficiente, fiind menţinute doar pentru a da preţul de referinţă. De asemenea, Consiliul Concurentei susţine limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activităţi, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare”, se mai arată în document.
Din analiză a mai reieşit că pacienţii sunt direcţionaţi către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente. Ca urmare, un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de judeţ.
De exemplu, în județul Iași, în septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naționale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Naţional de Oncologie, iar în ceea ce priveşte Programul Naţional de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor.
Consiliul Concurenţei recomandă totodată eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentaţii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceştia, la rândul lor, să distribuie către pacienţi cupoane promoţionale valabile doar în anumite farmacii.
O altă neregulă descoperită este că majoritatea distribuitorilor condiţionează livrarea medicamentelor foarte solicitate şi care se vând bine de achiziţionarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care farmacia nu le doreşte şi nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită.
„Această vânzare legată afectează cash-flow-ul farmaciilor şi abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piaţă”, menţionează Concurenţa.
Consiliul Concurenţei recomandă astfel Ministerului Sănătăţii introducerea în Legea sănătăţii, a unei prevederi ce interzice vânzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităţilor de distribuţie de medicamente.
În plus, anumite medicamente au lipsit de pe piaţă, fiind identificat un anumit procent de exporturi pentru fiecare dintre acestea. Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă monitorizarea mai eficientă a obligaţiei de serviciu public, de către ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale), la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie.
Astfel, producătorii trebuie să asigure, în primul rând, cantităţi suficiente pentru acoperirea nevoii naţionale, iar distribuitorii să aprovizioneze cu precădere piaţa internă, exportul fiind posibil în situaţia în care există cantităţi excedentare.
De asemenea, pentru îmbunătăţirea disponibilităţii medicamentelor, autoritatea de concurenţă recomandă distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate.
În prezent, există încă farmacii integrate vertical care au o gestiune comună cu distribuitorul, existând astfel posibilitatea ca marfa să fie transferată de la farmacie către distribuitor fără a fi facturată. Conform reglementărilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia şi distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite. În acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns în farmacii şi se va reduce posibilitatea apariţiei unor medicamente contrafăcute.
Pentru ca pacienţii români să aibă acces la medicamente noi, eficiente, Consiliul Concurenţei a recomandat includerea unui medicament în listele de decontare de îndată ce acesta a primit autorizaţie de punere pe piaţă şi decizie de preţ.
În ceea ce priveşte medicamentele generice, Consiliul Concurenţei susţine că preţurile acestora nu trebuie să fie afectate permanent de preţul medicamentelor inovative corespondente.
O altă concluzie a Raportului este faptul că nu toţi producatorii au actualizat preţurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare (Ordinul 75/2009). Astfel, suma minimă încasată în plus, în anul 2014, de către aceştia, se ridică la circa 467 milioane lei (aproximativ 103 milioane euro).
”Ca urmare, vânzările totale din România au fost mai mari, iar depăşirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportată, în parte, de companiile care au actualizat preţurile, prin plata taxei claw-back, şi de pacienţi prin intermediul coplăţii, în funcţie de gradul de compensare a medicamentelor”, arată Concurenţa.
Consiliul Concurenţei consideră totodată că taxa claw-back trebuie aplicată diferit pentru medicamentele generice şi cele ieşite de sub brevet, faţă de medicamentele noi, care sunt mai scumpe şi implică un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice ar putea avea ca efect menţinerea acestora în piaţă.
”Consiliul Concurenţei nu recomandă folosirea unui sistem de distribuţie în detrimentul altuia, însă îşi rezervă dreptul de a interveni, printr-o investigaţie, în eventualitatea în care ar apărea indicii privind distorsionarea concurenţei pe anumite pieţe”, spun oficialii Consiliului Concurenţei.
Concluziile acestei anchete sunt similare cu cele din investigaţia sectorială precedentă, finalizată de Consiliul Concurenţei în 2011, din care a rezultat faptul că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe, din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative.
Anchetă la Novartis Pharma Services România SRL
Tot în urma acestei anchete, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie la compania Novartis Pharma Services România SRL, filiala din România a grupului farmaceutic elveţian Novartis, având ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă prin implementarea unui proiect pilot de distribuţie directă către anumite farmacii, în paralel cu distribuția tradiţională. Mai mult, filiala din România a gigantului farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK) este suspectată de autoritatea anti-monopol de o posibilă încălcare a legii concurenţei.
“În cadrul investigaţiei a fost efectuată o inspecţie inopinată la sediul Novartis Pharma Services România SRL, documentele ridicate fiind în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei”, se arat într-un comunicat emis miercuri de autoritatea de concurenţă.
Grupul elveţian Novartis ocupă locul al doilea în sectorul farmaceutic din România, cu vânzări de circa 140 de milioane de euro în 2015 şi o cotă de piaţă de 5,5%.
De asemenea, Consiliul Concurenţei are în analiză posibila încălcare a legii concurenţei de compania GSK România, prin modul de implementare a unui sistem de distribuţie directă către farmacii.
“Consiliul Concurenţei consideră domeniul farmaceutic ca fiind unul prioritar şi va continua să monitorizeze piaţa pentru a identifica eventuale disfunctionalităţi care ar putea afecta mediul concurenţial sau pacientul“, a anunţat Consiliul Concurenţei.
