Luna iulie 2026 a adus un nou proces al României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza faptului că trenează să plătească datoriile către farmacii. La aceasta, se adaugă o nouă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva statului român pentru că nu și-a respectat angajamentele, plus alte două la care s-a avansat, ajungându-se la avize motivate. Ca o consolare, România nu este singură în toate cele trei proceduri de infringement. Cele trei proceduri se referă la restricții privind instalarea de echipamente pentru energie din surse regenerabile, neîndeplinirea obiectivelor de recliclare a deșeurilor și transpunerea Directivei privind reducerea cerințelor de raportare pentru operatorii economici.
Comisia inițiază proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre în legătură cu restricțiile privind serviciile de construcții și instalații cu impact energetic, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Scrisorile de întârziere au fost trimise către România și alte 10 state membre; Franța deja este în procedura de infringement în caz caz.
„Cazurile abordează obstacolele din calea instalării de echipamente pentru energie din surse regenerabile, create de cerințele în materie de autorizare și de alte cerințe similare. Aceste cerințe complică activitatea instalatorilor de echipamente de energie din surse regenerabile și a furnizorilor de instalații de eficiență energetică în întreaga UE”, precizează comunicatul. Potrivit acestuia, se pot utiliza măsuri mai puțin restrictive – cum ar fi controalele ex post – pentru a asigura calitatea acestor servicii de instalare mai degrabă decât pentru a restricționa accesul pe piață prin impunerea unor regimuri obligatorii de certificare sau a unor cerințe de înregistrare.
„Astfel de dispoziții naționale care impun autorizarea sau certificarea și obligațiile asociate conduc la fragmentarea pieței, îngreunează accesul la aceste activități și limitează posibilitățile de alegere ale consumatorilor și disponibilitatea acestor servicii”, notează documentul. Potrivit acestuia, deciziile se încadrează în eforturile Comisiei de a elimina barierele de pe piața unică în 11 domenii prioritare, astfel cum s-a anunțat în comunicarea intitulată „Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat”. Această acțiune se aliniază la abordarea „O Europă, o piață” anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și urmărește să îmbunătățească integrarea pieței unice în domeniul serviciilor de construcții și instalații legate de tranziția verde.
Comisia consideră că aceste măsuri încalcă Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE) prin impunerea unor cerințe nejustificate în contextul stabilirii și furnizării de servicii transfrontaliere. În plus, cu titlu subsidiar, măsurile încalcă principiul proporționalității garantat de articolul 49 și de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită avize motivate.
Deșeurile în atenție
A fost avansată și procedura de infringement pentru cazul de neîndeplinire a mai multor obiective în materie de reciclare a deșeurilor. Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, decizia are la bază raportările statelor membre. România a primit scrisoarea de întârziere alături de alte 11 state membre.
„Decizia se încadrează în eforturile Comisiei de a elimina barierele de pe piața unică în 11 domenii prioritare, astfel cum s-a anunțat în comunicarea intitulată <Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat>”, precizează comunicatul. Raportat la Directiva-cadru privind deșeurile, cele 12 state membre, inclusiv România, nu au reușit să îndeplinească obiectivul de 50 % privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale (cum ar fi hârtia, metalul, plasticul și sticla), care trebuia atins din 2020.
În paralel, Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se aplică tuturor ambalajelor distribuite pe piața europeană și oricăror deșeuri de ambalaje rezultate. Până la 31 decembrie 2008, aceasta a impus ca între 55 % și 80 % din totalul deșeurilor de ambalaje să fie reciclate. Printre obiectivele de reciclare stabilite pentru diverse materiale, procentele variază de la 60 % pentru sticlă, 60 % pentru hârtie și carton și 50 % pentru metale, la 22,5 % pentru materiale plastice și 15 % pentru lemn. România nu a îndeplinit obiectivele privind totalul deșeurilor de ambalajele și sticla.
„Atingerea acestor obiective este esențială pentru impulsionarea pieței unice a materiilor prime secundare și a circularității. În acest mod se va reduce dependența UE de țările terțe și va fi stimulată competitivitatea. Creșterea gradului de reutilizare și reciclare reduce, de asemenea, la minimum cantitățile de deșeuri generate și diminuează depozitarea deșeurilor, sprijinind în continuare utilizarea eficientă a resurselor, circularitatea și autonomia strategică în cadrul UE. Statele membre trebuie să își intensifice eforturile de punere în aplicare pentru a îndeplini obligațiile menționate mai sus, având în vedere, de asemenea, obiectivele mai înalte care se aplică începând cu 2025, 2030 și 2035”, precizează comunicatul.
Deoarece nerespectarea obiectivelor persistă, Comisia a decis să trimită un aviz motivat României, care are din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Risc de proces
România a avansat în cadrul procedurii de infringement inițiată de Comisia Europeană, ajungând la aviz motivat, pentru că nu a notificat transpunerea Directivei privind reducerea cerințelor de raportare pentru operatorii economici. Țara noastră face parte dintr-un lot de 8 state care nu au respectat această obligație.
„Pentru operatorii economici, cerințele de raportare se referă la emisiile sonore ale echipamentelor utilizate în exterior. Directiva precizează obligațiile de raportare pe care operatorii economici nu mai trebuie să le respecte”, precizează comunicatul comunitar
Statele membre care nu au notificat nicio măsură au primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 ianuarie 2026 (pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din ianuarie); România face parte din acest pachet. Statele membre în cauză au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie. România are la dispoziție două luni pentru conformare; în caz de contrar, Comisia poate trimite cazul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând sancțiuni financiare.
Datoriile către farmacii ajung la CJUE
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru faptul că nu s-a asigurat că CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) efectuează plățile către operatorii de farmacii în termenele stabilite de Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților (Directiva 2011/7/UE).
„Comisia consideră că, în România, întârzierea efectuării plăților datorate operatorilor de farmacii este atât sistemică, cât și persistentă”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. În temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din directivă, entitățile publice care furnizează îngrijiri medicale trebuie să deconteze tranzacțiile comerciale în termen de maximum 60 de zile calendaristice. Comisia a constatat că CNAS a depășit în mod constant acest termen la efectuarea plăților către farmaciile care furnizează medicamente pacienților. Întrucât nu s-a asigurat că CNAS efectuează plățile către operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul directivei.
În aprilie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026. Comisia consideră că eforturile depuse de autorități au fost, până în prezent, insuficiente. Prin urmare, Comisia trimite România în fața CJUE.
„Întârzierile în efectuarea plăților slăbesc lanțurile de aprovizionare, împiedică creșterea și competitivitatea întreprinderilor și le afectează capacitatea de a inova și de a se dezvolta”, susține documentul. Întrucât întârzierile în efectuarea plăților constituie un obstacol major în calea competitivității pieței unice, decizia face parte din eforturile Comisiei de asigurare a respectării legislației, menite să elimine barierele de pe piața unică în 11 domenii prioritare, după cum s-a anunțat în comunicarea intitulată „Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat”.
În mod similar, în Raportul său anual pentru 2026 privind competitivitatea pieței unice, Comisia și-a anunțat intenția de a acorda prioritate asigurării respectării legislației împotriva întârzierilor în efectuarea plăților de către autoritățile publice. „Poziția proactivă a Comisiei urmărește să asigure faptul că toate întreprinderile, în special IMM-urile, care reprezintă 99 % din întreprinderile europene, primesc plățile la timp, astfel încât să poată menține fluxuri de numerar sănătoase și să poată investi cu încredere în viitorul lor”, precizează comunicatul.
În România, rambursarea medicamentelor face parte din sistemul public de sănătate, care funcționează în cadrul CNAS. Farmaciile joacă un rol esențial în acest sistem. Ele achiziționează medicamente de la producători și distribuitori pe propria cheltuială, apoi le distribuie pacienților în cadrul sistemului public național de asigurări de sănătate. Ulterior, CNAS le rambursează farmaciilor medicamentele eliberate. De fapt, farmaciile finanțează în prealabil aprovizionarea cu medicamente, asigurându-se, în același timp, că pacienții au acces în timp util la tratamentele de care au nevoie.
În aprilie 2024, în urma plângerilor primite din partea unor asociații ale farmaciilor care reprezintă peste 500 de farmacii independente, Comisia a decis să lanseze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României. Conform celor mai recente informații furnizate de autoritățile române, farmaciile sunt plătite, în medie, cu 62-79 de zile după termenul de 60 de zile.
