Carpathian Gold a obţinut din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Roşia Montană, pe o perioadă de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România, a anunţat compania canadiană. Pe de altă parte, organizaţii de protecţie a mediului condamnă decizia autorităţilor de a elibera această licenţă.
Acordarea licenţei reprezintă primul şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. Potrivit legislaţiei din România, licenţa va intra în vigoare după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi după publicarea în Monitorul Oficial.
Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold.
Compania urmează să actualizeze o evaluare economică preliminară din 2010, urmând să revizuiască costurile proiectului.
Carpathian Gold este o companie de explorare şi producţie ale cărei principale activităţi sunt producţia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.
În plus, compania se concentrează pe planurile de explorare şi dezvoltare de la proiectul Rovina din România, unde este singurul proprietar.
În 2013, subsidiara din România a Carpathian Gold, Samax România, înregistrată la Baia Mare, a obţinut venituri de 9,2 milioane de lei şi un profit de 3,5 milioane de lei, având în număr de 43 de angajaţi, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru, declara, în 2013, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu.
Concesiunea de la Rovina este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Roşia Montană.
Concesiunile învecinate sunt deţinute de companii canadiene sau de statul român. Astfel, proiectul minier de la Roşia Montană este dezvoltat de către Roşia Montană Gold Corporation, controlată de grupul Gabriel Resources. În aceeaşi zonă, compania canadiană Eldorado Gold deţine concesiunea minieră de la Certeju de Sus. Situat în vecinătate este şi depozitul de cupru de la Roşia Poieni, cel mai mare din România, administrat de societatea de stat Cupru Min. Cu resurse estimate la 900.000 tone, la Roşia Poieni sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.
Totodată, compania canadiană Eldorado Gold Corporation a anunţat la rândul ei, recent, finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate realizat de subsidiara Deva Gold, care deţine 80,5% din proiectul Certej din Munţii Apuseni, situat la aproximativ 12 kilometri nord-est de oraşul Deva. Potrivit studiului, Eldorado Gold estimează că va extrage aur şi argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej.
Ecologiştii protestează
”Mining Watch România și Campania Salvați Roșia Montană condamnă Guvernul României pentru acordarea licenței de exploatare a cuprului și aurului pentru zăcământul Rovina. Strategia de transformare a Munților Apuseni într-o imensă carieră de suprafață avansează vertiginos prin licența primită de Carpathian Gold pentru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, în toamna anului 2013”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”.
Prezentul proiect propune exploatarea în imense cariere de suprafață a 120 tone de aur și 100.000 de tone de cupru. Rovina ar putea deveni, astfel, cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, pășuni și pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina și Merișor ce aparțin comunelor Criscior și Bucureșci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roșia Montană și la doar 7 km de Brad, oraș ce numără 13.900 de locuitori, se mai arată în comunicat.
Procedurile prin care Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) gestionează și vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fiind în continuare considerate secret de serviciu.
”Și în acest caz, ANRM a acordat licența de exploatare pentru Rovina unui operator privat, în totală lipsă de transparență. Rovina devine, astfel, primul proiect minier deținut 100% de o companie privată, fără participarea statului român. La data prezentului comunicat, Agenția nu a publicat pe pagina proprie informații privind noua licență și acestea nu se regăsesc nici în lista de anunțuri publice. ANRM se comportă, de altfel, ca stat în stat, în pofida faptului că resursele minerale fac obiectul, potrivit Constituției, exclusiv al proprietății publice. Deosebit de grav este faptul că în etapa de eliberare și atribuire a licențelor miniere, populația locală este trecută în totalitate cu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectați în mod direct de proiectul minier nu dețin nici măcar informații de bază despre proiect, cei mai mulți neînțelegând ce înseamnă cariere de asemenea dimensiuni”, se mai arată în comunicat.
Titularul proiectului este Carpathian Gold (TSX:CPN), prin compania Samax Romania Limited, care la rândul ei deține Samax România, societate cu răspundere limitată (SRL) înregistrată în Baia Mare. Carpathian Gold este companie minieră junior, care propune proiectele miniere Rovina (România) și Riacho dos Machados Gold (Brazilia). Potrivit unui anunț al companiei din iulie 2011, Barrick Gold (TSX:ABX), cea mai mare companie minieră din lume, cumpăra 9% din acțiunile Carpathian Gold contra sumei de 20 de milioane de dolari.
”În acest context de suspiciuni de corupţie, vădită incompetenţă în apărarea interesului naţional şi totală lipsă de transparenţă, putem afirma că activitatea ANRM nu corespunde unui standard demn de o naţiune europeană. Prin urmare, exploatarea resurselor în condiţiile unei slabe capacităţi a autorităţilor de control sau de analiză a propunerilor companiilor miniere vine într-un moment în care deciziile nu sunt asumate de comunităţile afectate. Impunerea forţată şi extrem de politizată a unor noi proiecte de minerit, avizate într-un ritm foarte rapid, netransparent şi la limita legalităţii, nu face decât să sugereze dorinţa industriei și Guvernului României de a impune proiecte cu numeroşi factori de risc, neasumaţi nici de comunităţi, nici de societate”, se mai arată în comunicat.
