România a avut cel mai mare deficit guvernamental din UE raportat la Produsul intern brut (PIB) în primul trimestru din acest an, cu 4,5% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. De remarcat, potrivit regulilor UE, deficitul nu poate depăşi 3% din PIB, iar, dacă se întâmplă, Bruxellesul trece la “repercusiuni”! Şi, mai grav decât depăşirea limitelor impuse de apartenenţa la blocul comunitar, este motivul care a condus la depăşirea deficitului! Dacă banii ar fi fost folosiţi pentru investiţii, care, apoi, ar fi generat bani la buget, ar fi însemnat ceva! Din păcate, banii sunt folosiţi în România doar pentru salarii mai mari pentru bugetari, pentru creşterea pensiilor, a ajutoarelor sociale etc., adică numai pentru consum! Iar acest consum nu face decât să crească alte deficite, precum cel comercial şi cel al contului curent! Iar datoria externă a României a depăşit 100 miliarde de euro. Evident, Ministerul Finanţelor neagă cifrele Eurostat!
Potrivit biroului de statistică al Uniunii Europene, deficitul bugetar al României a ajuns, în primul trimestru al anului, la 4,5% din PIB, aceasta în condiţiile în care, în zona euro, deficitul guvernamental a fost 0,5% din PIB, iar Uniunea Europeană a avut un deficit guvernamental de 0,6% din PIB.
De asemenea, datele Eurostat arată că România a fost lider şi la creşterea deficitului guvernamental în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, cu un avans de 1,7 puncte procentuale, de la un deficit de 2,8% din PIB până la unul de 4,5% din PIB.
În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 1,1% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut până la 0,5% din PIB în primul trimestru al acestui an. În Uniunea Europeană, deficitul guvernamental a scăzut de la 1% din PIB până la 0,6% din PIB.
Separat, Eurostat a dat publicităţii datele privind datoria guvernamentală la finele primului trimestru 2019. Conform acestora, România se situa în rândul statelor membre cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la PIB, 34,1% din PIB, un nivel mai redus fiind înregistrat doar în Estonia (8,1% din PIB), Bulgaria (21,2%), Luxemburg (21,3%), Danemarca (33,6%) şi Cehia (34%).
Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, 12 state membre UE au înregistrat o creştere a nivelului datoriei guvernamentale raportată la PIB, în timp ce alte 13 state membre, inclusiv România, au înregistrat o scădere. În cazul României, datoria guvernamentală a scăzut de la 35% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut, până la 34,1% din PIB în primul trimestru al acestui an, un declin de 0,8 puncte procentuale.
Deficitul public este definit în Tratatul de la Maastricht ca fiind necesarul net de finanţare, aşa cum este definit de sistemul european al conturilor economice integrate. Sectorul general guvernamental cuprinde subsectorul central, de stat, local şi fondul de securitate socială.
Finanţele spun că deficitul a fost de numai 0,5% din PIB
Deficitul bugetar pe primul trimestru al anului 2019 este de 0,5% din Produsul Intern Brut, iar valoarea comunicată de Eurostat, de 4,5% din PIB trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB, susţine Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
„Referitor la comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în trimestrul I al anului 2019 pentru România, este necesar să aducem următoarele clarificări: Diferenţa dintre soldurile menţionate în comunicatul Eurostat şi datele publicate lunar pe site-ul MFP provine atât din metodologia de calcul, sistemul european de conturi (SEC) utilizând metoda pe angajamente, cât şi din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier, lucru de altfel menţionat şi în comunicatul Eurostat. Este important de precizat faptul că valoarea comunicată de Eurostat, de 4,5% din PIB trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB. Aceasta reflectă componenta de trend a deficitului bugetar înregistrat în trimestrele anterioare şi raportată la nivelul PIB din trimestrul I, trimestru în care PIB înregistrează de obicei o valoare nominală mai redusă decât în celelalte trimestre ale anului”, precizează MFP într-un comunicat de presă.
Potrivit Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat conform metodologiei naţionale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual, respectiv 5,5 miliarde de lei.
„De asemenea, în datele publicate de Eurostat, se observă că acelaşi indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condiţiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Aşadar, datele trimestriale publicate de Eurostat nu sunt de natură a explica valorile anuale. Este de aşteptat o ajustare sezonieră pentru următoarele trimestre din 2019, astfel încât să se ajungă pe întregul an la valoarea de sub 3% din PIB a deficitului bugetar”, adaugă MFP.
Bugetul are nevoie de corecţii ample
Necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării, dar necunoscuta este „cum se vor face ajustările”, cu ce efecte pentru oameni şi firme şi pe ce orizont de timp, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, într-un articol postat pe pagina de internet a instituţiei.
Potrivit acestuia, ţări cu vulnerabilităţi accentuate de politici fiscale pro-ciclice, deficite externe şi creşterea îndatorării ce au fost alimentate de mişcarea neîngrădită a capitalurilor (specifică Pieţei Unice) şi de insuficienţa mijloacelor macroprudenţiale au suferit corecţii dureroase după 2009. Această realitate reclamă prudenţă şi cumpătare în politicile economice manifestate în domeniul fiscal-bugetar prin acumularea de spaţiu fiscal.
„Chiar dacă legislaţia europeană va suferi simplificări şi, poate, extinderi – printr-o “capacitate fiscală” europeană – România este bine să onoreze litera şi, mai ales, spiritul exprimate de Legea Responsabilităţii Fiscale. Acest spirit implică transparenţă, predictibilitate şi comprehensivitate în construcţia şi execuţia bugetelor publice, un regim fiscal echitabil”, spune Daniel Dăianu.
El afirmă că spaţiul fiscal este vital în economii emergente, care, prin definiţie, nu emit monedă de rezervă. Aceste economii au nevoie de „tampoane” adecvate, mai ales în vremuri cu incertitudini mari şi pieţe financiare uşor schimbătoare. Leul nu este monedă de rezervă, iar BNR nu are spaţiul de manevră al unor bănci centrale mari. De aceea, dezechilibrele trebuie să ne preocupe în mod serios, pentru a evita deteriorarea stabilităţii financiare, a evaluării riscului suveran, a finanţării şi dinamicii economiei.
„Datoria publică este la un nivel rezonabil, de circa 35% din PIB în 2018, conform metodologiei UE, dar adâncirea “deficitelor gemene” în ultimii ani, în special a celui extern (deficitul de cont curent va depăşi probabil 5% din PIB în acest an), cu o structură în deteriorare a finanţării, singularizează România faţă de alte state membre din regiune; o corecţie este necesară în politica fiscal-bugetară”, susţine Daniel Dăianu.
El declară că exodul de capital uman, deficitul în creştere de forţă de muncă explică majorări salariale pentru atenuarea fenomenului. Dar dezechilibrele externe excesive nu iartă şi pot reclama ajustări drastice când mediul internaţional devine nefavorabil; creşterile de venituri trebuie să aibă în vedere mersul productivităţii, al competitivităţii economiei.
„O calibrare adecvată a mixului de politici macroeconomice este esenţială pentru protejarea echilibrelor. Aceste politici trebuie să ţină cont de interesele pe termen mediu şi lung ale economiei româneşti, să evite măsuri ad-hoc, nefundamentate analitic, ce sunt contraproductive. Politicile trebuie să fie sustenabile”, spune Daniel Dăianu.
Conform preşedintelui Consiliului Fiscal, problema armonizării politicilor economice este cu atât mai acută cu cât reperele de atins nu se limitează la managementul situaţiei curente, ci au de urmărit un obiectiv foarte ambiţios – aşa cum a fost propus de raportul elaborat sub egida Comisiei Naţionale, precum şi de Planul de Acţiune asociat – acela al adoptării monedei euro şi, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2, dar cu deficite mari nu se poate adera la zona euro, nici intra în ERM2.
Potrivit lui Daniel Dăianu, creşterea veniturilor fiscale este necesară având în vedere subfinanţarea unor bunuri publice de bază – educaţie, sănătate, infrastructura de bază. Venituri fiscale de circa 26% din PIB sunt considerabil sub pretenţiile şi nevoile unui stat membru al UE.
De asemenea, el subliniază faptul că majorarea veniturilor fiscale are de considerat şi noua Lege a pensiilor. Această lege urmăreşte reaşezarea sistemului de pensii pe baze mai echitabile, însă are un impact major asupra bugetului public şi va complica mult efortul de reducere a deficitului său structural.
„Deşi modalităţi concrete de corecţie fiscal-bugetară sunt temă de dezbateri publice şi politice – ele putând fi realizate atât prin majorarea veniturilor (creşterea ratelor, a eficienţei colectării, sau a ambelor, în cazul celei din urmă prin informatizare şi combatere fermă a evaziunii şi ‘optimizărilor’ fiscale), cât şi printr-o ajustare a structurii cheltuielilor publice, cu respectarea principiului eficienţei – necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Necunoscuta este deci “cum se vor face ajustările”, cu ce efecte pentru oameni şi firme şi pe ce orizont de timp”, spune Daniel Dăianu.
