Guvernul va aproba vineri în şedinţă specială proiectul bugetului pentru anul 2015. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB. Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.
Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.
Astfel, bugetul Ministerului Muncii pentru 2015 este de 36,71 miliarde de lei (29,69 miliarde de lei alocate inţial în 2014 şi 28,89 miliarde de lei după trei rectificări), Ministerul Dezvoltării are la dispoziţie 5 miliarde de lei (4,8 miliarde de lei alocat, 4,55 miliarde de lei după rectificări), Ministerul Finanţelor are un buget de 3,46 miliarde de lei (3 miliarde de lei alocat iniţial pentru 2014 şi 2,92 miliarde de lei după rectificări), Ministerul Agriculturii primeşte 23,59 miliarde de lei (19,4 miliarde de lei alocate pentru 2014, 18,57 miliarde de lei după rectificări), iar Ministerul Mediului are un plafon de cheltuieli pentru anul viitor de 2,82 miliarde de lei (2,68 miliarde pentru 2014, 2,54 miliarde lei după rectificări).
Ministerul Fondurilor Europene va avea un buget de 1,76 miliarde lei, mult peste nivelul de 166,37 milioane lei alocat pentru 2014.
Ministerul Transporturilor va beneficia de 8,66 miliarde de lei (6,46 miliarde de lei, respectiv 6,82 miliarde de lei în 2014), iar Ministerul Economiei are un buget de 1,53 miliarde de lei (1,07 miliarde de lei alocat pe 2014, respectiv 1,32 miliarde de lei după rectificări în 2014).
În schimb, bugetul Ministerului Sănătăţii scade la 6,73 miliarde de lei (7,97 miliarde de lei, respectiv 7,94 miliarde lei după rectificări în 2014), al Ministerului de Interne la 8,81 miliarde de lei (8,39 miliarde lei şi 9,88 miliarde de lei după rectificări).
La Secretariatul General al Guvernului noul plafon este de 6,96 miliarde de lei (7,2 miliarde de lei şi 5,96 miliarde de lei în 2014).
Ministerul Justiţiei va avea un buget de 2,72 miliarde de lei (2,56 miliarde de lei şi 3,1 miliarde de lei în 2014), Ministerul Apărării are alocată suma de 7,36 miliarde de lei (6,8 miliarde de lei iniţial, 7,09 miliarde de lei după rectificări în 2014), în timp ce Ministerul Educaţiei poate cheltui anul viitor cel mult 8,95 miliarde de lei (8,56 miliarde de lei şi 8,8 miliarde de lei în 2014).
Pentru Ministerul de Externe bugetul a fost fixat la 681,5 milioane lei, faţă de 673,27 milioane lei pe 2014 sau 791,8 milioane lei după rectificări.
Ministerul Tineretului şi Sportului va putea cheltui până la 441,6 milioane lei (372,33 milioane lei alocat pe 2014, 383,53 milioane lei după rectificări), iar Ministerul Culturii 537,16 milioane lei (562,58 milioane lei alocat pe 2014, 584,81 milioane lei după rectificări).
Pentru Ministerul Public suma pe 2015 este de 709,28 milioane lei (690,7 milioane lei alocat pe 2014, 908,95 milioane lei după rectificări).
Bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi de 22,14 milioane lei, faţă de 25,53 milioane lei alocat pentru 2014 şi suma totală de 23 milioane lei rămasă pe acest an după trei rectificări bugetare.
La Senat plafonul de cheltuieli pentru anul în curs a fost stabilită la 104,7 milioane lei, peste cea de 101,62 milioane lei alocatăă pe 2014 şi cea de 104,17 milioane lei după trei rectificări.
În ceea ce priveşte însă Camera Deputaţilor, bugetul este de 241,7 milioane lei, sub cel de 252,18 milioane lei alocat pe 2014 sau cel rezultat după rectificări, de 242,75 milioane lei.
Serviciul Român de Informaţii va avea 1,39 miliarde lei (1,1 miliarde lei 2014, 1,19 miliarde lei după rectificări, Serviciul de Informaţii Externe 225,38 milioane (195,66 milioane lei alocat pe 2014, 225,21 milioane lei după rectificări), în timp ce Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 148,79 milioane lei (131,74 milioane lei alocat pe 2014, 154,04 milioane lei după rectificări). Bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale însumează 246 milioane lei, faţă de 248,43 milioane lei alocarea pe 2014 şi 259,15 milioane lei după rectificări.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va putea cheltui 65,5 milioane lei (66,23 miioane lei alocat pe 2014, 85,48 milioane lei după rectificări), iar Curtea Constituţională 12,45 milioane lei (14,69 milioane lei alocat pe 2014, 16,1 milioane lei după rectificări).
Pentru Consiliul Legislativ suma totală este de 5 milioane lei (5,52 milioane lei alocat pe 2014, 5,46 milioane lei după rectificări), pentru Curtea de Conturi 203,5 milioane lei (194,86 milioane lei alocat pe 2014, 219,95 milioane lei după rectificări), Consiliul Concurenţei 39,2 milioane lei (64,91 milioane lei alocat pe 2014, 61,81 milioane lei după rectificări), Avocatul Poporului 7,7 milioane lei (5,92 milioane lei alocat pe 2014, 6,06 milioane lei după rectificări).
La CNSAS noul buget este de 11,7 milioane lei (12,76 milioane lei alocat pe 2014, 12,52 milioane lei după rectificări), la CNA de 8,05 milioane lei (8,68 milioane lei alocat pe 2014, 8,52 milioane lei după rectificări), la Agenţia Naţională de Integritate 37,8 milioane lei (19,44 milioane lei alocat pe 2014, 19,33 milioane lei după rectificări), iar la Academia Română de 397 milioane lei (362,23 milioane lei alocat pe 2014, 400,3 milioane lei după rectificări).
Radioul Public a bugetat 192,94 milioane lei (188,78 milioane lei alocat pe 2014, 207,63 milioane lei după rectificări), iar TVR 180 milioane lei (179,96 milioane lei alocat pe 2014, 191,54 milioane lei după rectificări).
În ceea ce priveşte Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, bugetul însumează 10,89 milioane lei (faţă de 263,42 milioane lei alocat pe 2014).
Salariile bugetarilor de anul viitor vor fi îngheţate la nivelul de la finele acestui an, exceptaţi urmând să fie profesorii, ale căror salarii vor fi majorate în două tranşe, cu „până la 5%” din martie şi tot cu „până la 5%” din septembrie, dar în anumite condiţii, şi angajaţii din sănătate. Valoarea de referinţă din Legea salarizării bugetarilor, pe baza cărora sunt calculate acestora, va fi îngheţată şi anul viitor la 600 lei, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă citat de Mediafax.
„Se impune promovarea unor măsuri legislative prin care să se prevadă modalitatea de stabilire a salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2015, precum şi prelungirea în anul 2015 a unor măsuri bugetare care să conducă la utilizarea fondurilor publice de o manieră echilibrată şi în concordanţă cu plafoanele de cheltuieli prevăzute în Strategia fiscal-bugetară. Din totalul personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar reprezintă circa 28%. Având în vedere importanţa deosebită a acestui sector în dezvoltarea generală a societăţii româneşti, se impune asigurarea unei remuneraţii mai atractive pentru această categorie de personal. Astfel, o mai bună motivare a acestora ar putea conduce la creşterea performanţelor profesionale şi implicit la o mai bună pregătire a elevilor şi studenţilor”, afirmă Guvenul în document.
Şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare va fi îngheţat la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Doar în cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, bugetarii vor beneficia de noi drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă.
Prin excepţie de la această regulă, personalul didactic va beneficia anul viitor de majorarea salariilor de bază în două tranşe: cu până la 5% în luna martie, faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2015, şi cu până la 5% în luna septembrie, faţă de nivelul acordat pentru luna august 2015, fără a depăşi însă salariul de bază stabilit potrivit articolului 10 alin. (1) din Legea salarizării, care este determinat prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare aferente funcţiei deţinute cu valoarea de referinţă de 600 lei.
În anul 2015, indemnizaţiile, compensaţiile, sporurile, majorările salariilor de bază prin acordarea de clase de salarizare suplimentare şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază.
Personalul care, în cursul anului 2015, desfăşoară activităţi noi care presupun acordarea unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcţie, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit în lege.
Guvernul interzice primele şi tichetele de masă
Guvernul va interzice şi anul viitor acordarea premiilor, tichetelor de masă şi primelor de vacanţă către bugetari şi va continua să răsplătească munca suplimentară efectuată de aceştia peste durata normală a timpului de lucru, inclusiv în week-end şi de sărbători, doar cu timp liber, nu cu bani.
„În anul 2015, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă. În anul 2015, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii şi unităţilor din articolul 93 Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora. În bugetele pe anul 2015 ale instituţiilor şi autorităţilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou, tichete de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora”, se arată în proiect.
Prin excepţie, vor putea fi acordate premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale, pentru elevii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale pe obiecte de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia.
În acelaşi timp, în 2015, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, vor fi compensate numai cu timp liber corespunzător.
La nivelul de la sfârşitul acestui an vor fi îngheţate indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, drepturile invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, indemnizaţiile persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, indemnizaţia de merit, indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.
Pentru consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, indemnizaţiile de şedinţă se stabilesc prin aplicare la indemnizaţiile corespunzătoare primarilor, primarului general, respectiv preşedinţilor consiliilor judeţene stabilite pentru luna decembrie 2013.
Anul viitor nu vor fi acordate nici ajutoarele sau indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
Cheltuieli pentru investiţii de 44,8 miliarde lei anul viitor
Cheltuielile destinate investiţiilor anul viitor însumează 44,76 miliarde lei, în creştere cu 24% faţă de nivelul previzionat în 2014, iar cele mai multe proiecte din lista celor 115 investiţii prioritare vor fi derulate prin Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Transporturilor. Cheltuielile pentru investiţii reprezintă 6,3% în PIB şi vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale faţă de acest an, potrivit proiectului de buget.
În procesul de elaborare a listei proiectelor de investiţii publice semnificative au fost avute în vedere principiile şi criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice, respectiv punctajul acordat de către ordonatorii principali de credite, precum şi indicatorii de performanţă economică şi angajamentele externe.
„Unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană constă în reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Precizăm, de asemenea, că această prioritizare indicativă nu implică o excludere de la finanţare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se arată într-un raport al Ministerului Finanţelor privind situaţia macroeconomică pe anul 2015.
Ordonatorii principali de credite cu proiecte de investiţii semnificative sunt Secretariatul General al Guvernului (73 de proiecte), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (7), Justiţia (3), Sănătatea şi Economia, fiecare cu 2 proiecte, respectiv ministerele Culturii, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Educaţiei, precum şi Serviciul de Protecţie şi Pază, cu câte o investiţie.
Printre proiectele nominalizate în proiectul de buget, care au obţinut punctaje ridicate în procesul de analiză şi evaluare, se numără construcţia autostrăzilor Orăştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Sebeş – Turda, Lugoj – Deva şi Nădlac – Arad, reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, secţiunea Sighişoara – Coşlariu, şi a secţiunii Băneasa – Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, construcţia centurilor Braşov, Timişoara, Constanţa şi centura sud a Capitalei, finalizarea digului de larg în Portul Constanţa şi canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.
Lista elaborată de Guvern cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei în următorii ani, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial, potrivit documentului.
Astfel, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte (482,2 milioane lei) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei) nu sunt încă începute.
Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.
În primele zece luni din acest an, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,3 miliarde lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
