Rezerva în valută la dispoziţia statului (“buffer” sau “rezervă – tampon”) este, în prezent, de 6,8 miliarde euro, asigurând acoperirea a 5,8 luni din necesarul brut de finanţare aferent anului 2014, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primele şase luni ale anului 2014.
Potrivit MFP, riscul de refinanţare, identificat ca principal risc asociat portofoliului de datorie publică guvernamentală, a scăzut semnificativ, maturitatea medie rămasă a titlurilor de stat emise pe piaţa internă crescând de la 2,4 ani (la sfârşitul anului 2013), la 2,8 ani (la sfârşitul lunii iunie 2014).
În acelaşi timp, maturitatea medie rămasă a portofoliului de euroobligaţiuni a crescut, în perioada analizată, de la nivelul de 6,2 ani la sfârşitul anului 2013, la 7,2 ani la sfârşitul lunii iunie 2014. Totodată, la nivelul întregului portofoliu de datorie publică guvernamentală, maturitatea medie rămasă a crescut de la 3,9 ani la sfârşitul anului 2012, la 4,9 ani la sfârşitul lunii mai 2014.
“Toate aceste evoluţii au redus necesarul de finanţare brută aferent anului 2014, determinat de nivelul deficitului bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, acesta situându-se pentru prima dată sub 10% din PIB (9,5% din PIB), după criza economică şi financiară declanşată în anul 2008“, se arată în raport.
La 31 mai 2014, gradul de îndatorare publică brut a fost de 40,8% din PIB, din care 38,6% a reprezentat datoria publică guvernamentală şi 2,2% datoria publică locală. Creşterea de datorie publică guvernamentală directă a fost determinată de angajarea de datorie pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, dar şi pentru consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.
“Dacă se are în vedere rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, nivelul datoriei publice guvernamentale nete a fost de 34,2% din PIB, la sfârşitul lunii mai 2014, comparativ cu 36,2% din PIB la sfârşitul anului 2013“, menţionează documentul MFP.
Execuţia pe primul semestru al acestui an arată că se continuă procesul de consolidare fiscală şi încadrarea în parametrii stabiliţi cu partenerii externi (CE, FMI, BM), creând premisele atingerii ţintei de deficit pe ansamblul anului în curs, asigurându-se, în continuare, resursele necesare pentru absorbţia fondurilor europene asumate pentru acest an, precum şi pentru investiţiile în derulare ale căror termene de plată sunt în funcţie de stadiul de implementare, arată MFP.
În prima jumătate a anului 2014, România a înregistrat un deficit bugetar de 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârşitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană. Excedentul primar a fost de 0,4% din PIB pe primele şase luni ale anului 2014.
Fără plata arieratelor din 2013, de aproximativ 2,8 miliarde lei, cheltuielile de investiţii din primele şase luni ale anului 2014 sunt în creştere faţă de perioada similară a anului trecut, mai menţionează MFP.
În primul semestru din 2014, MFP a împrumutat de pe piaţa internă 24,4 miliarde lei, în moneda naţională şi în euro, prin emisiuni de titluri de stat. Din aceste emisiuni de titluri de stat, 26,3% au reprezentat certificatele de trezorerie cu scadenţe de până la un an, diferenţa reprezentând obligaţiuni de tip benchmark cu scadenţe pe termen mediu şi lung (până la 15 ani), îndeplinindu-se, astfel, obiectivul de creştere a maturităţilor pe piaţa internă, de reducere a riscului de refinanţare şi de consolidare a curbei de randamente.
Dacă la sfârşitul lui 2013 randamentele medii ale titlurilor de stat cu scadenţă la un an, 5 ani şi 10 ani au fost de 2,9%, 4,9% şi respectiv 4,5%, la sfârşitul primului semestru 2014 acestea au scăzut până la 2,5%, 3,3%, respectiv 4,1%.
Pe “plus“ cu Bruxelles-ul
România a primit de la bugetul Uniunii Europene (UE) 24,67 miliarde euro, după aderarea în 2007 şi până la finalul primului semestru din 2014, şi a plătit către UE, în această perioadă, 10,2 miliarde euro, soldul fluxurilor fiind în favoarea României cu 14,46 miliarde euro, potrivit Raportului MFP.
După aderare, în 2007, România a primit de la UE fonduri pre-aderare de 2,66 miliarde euro şi fonduri post-aderare de 22,01 miliarde euro, din care fonduri structurale şi de coeziune – 9,07 miliarde euro, fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit – 5,644 miliarde euro, plăţi din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA) pentru fermieri – 5,936 miliarde euro, alte fonduri post-aderare – 1,35 miliarde euro.
În primul semestru din 2014, România a primit de la bugetul UE 3,58 miliarde euro şi a plătit 1,005 miliarde euro, soldul fluxurilor fiind favorabil României cu 2,58 miliarde euro.
În prima jumătate a anului în curs, România a primit fonduri structurale şi de coeziune de 1,74 miliarde euro, fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit – 521,35 milioane euro şi plăţile FEGA pentru fermieri – 1,29 miliarde euro.
Programul autorităţile române prevede atragerea de la UE a 7,86 miliarde euro în 2014.
