Bursa Română de Mărfuri (BRM) lansează, începând cu luna iulie, piaţa produselor standardizate pe termen mediu şi lung pentru tranzacţionarea gazelor naturale, în condiţiile asigurării de către BRM a serviciilor de Contraparte Centrală.
BRM consideră că piaţa de gaze naturale din România merită o susţinere deosebită în procesul ei de dezvoltare, în condiţiile în care România are cea mai mare piaţă de gaze naturale din Europa Centrală şi a fost prima ţară care a utilizat, istoric, gazele naturale în scopuri industriale.
„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor participanţilor de pe piaţa gazelor naturale şi în scopul dezvoltării sustenabile a acestei pieţe în general, BRM lansează începând cu luna iulie 2019 serviciul de Contraparte Centrală pentru tranzacţiile la termen pe o săptămână şi pe o lună. Din septembrie, contractele cu scadenţe mai lungi vor fi şi ele incluse în sistemul de compensare – decontare. Până la finalul anului, se va constitui un fond de clearing suplimentar dedicat aplicaţiei”, precizează reprezentanţii BRM.
În prezent, fondul de garantare de care dispune BRM este de 1,5 milioane euro, suficient pentru a garanta tranzacţiile spot (pentru ziua următoare şi intra-zilnice), a declarat Gabriel Purice, preşedintele BRM.
Contrapartea Centrală are rol semnificativ în procesul de gestionare a riscurilor induse de decontarea tranzacţiilor la termen, reprezentând o etapă necesară în procesul de dezvoltare a pieţelor cu contracte standard cu livrare administrate de BRM şi de aliniere la exigenţele UE.
În vederea realizării rolului de Contraparte Centrală, se aplică novaţia subiectivă, prin care Contrapartea Centrală devine cumpărător pentru orice vânzător şi vânzător pentru orice cumpărător, astfel încât fiecare participant la tranzacţii este asigurat de finalizarea operaţiunii comerciale, conform preţurilor şi cantităţilor convenite prin tranzacţie, a adăugat Septimiu Stoica, preşedintele AGA al BRM.
Riscurile de posibil eşec la decontare al unui participant sunt preluate integral de Contrapartea Centrală, acesta fiind, practic, izolat din punct de vedere al riscului sistemic, iar restul participanţilor fiind neafectaţi de incidentul provocat eventual de participantul individual.
Produsele standard ce vor beneficia de servicii de Contraparte pe platforma dedicată acestei pieţe de către BRM, pe baza unui regulament special, sunt toate produsele la termen cu perioada de livrare: săptămână, lună, trimestru, semestru calendaristic, sezon gazier, an calendaristic şi an gazier.
Începând cu dată de 1 iulie, BRM pune la dispoziţie o platformă de test pentru participanţii la piaţă şi va realiza testarea aplicaţiei împreună cu cei interesaţi. În paralel cu aceasta, are loc semnarea contractelor cu participanţii la piaţă, activitate deja demarată, şi se estimează că, în cea de-a două parte a lunii iulie, vor începe tranzacţiile din mediul real pe această piaţă.
Preţuri la gaze mai mari la Bucureşti decât la Viena
Preţul gazelor de producţie internă a avut o medie de 101,24 lei pe MWh pe bursă în luna mai, ceea ce reprezintă un record istoric pentru gazele româneşti, potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, transmite Agerpres.
OUG 114/2018 – aprobată în decembrie 2018 – a fixat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale. OUG 19/2019 – aprobată în martie 2019 – a modificat această prevedere, lăsând la preţ fix doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor, începând cu data de 1 mai.
Acest lucru a dus la creşterea preţului gazelor de producţie internă, care se tranzacţionează pe bursă şi care este destinat agenţilor economici.
Astfel, dacă în 2018, preţul gazelor româneşti a avut o medie de 79 lei/MWh, în ianuarie acest an a ajuns la 92 lei/MWh, în februarie şi martie a avut o medie de 90 lei/MWh, apoi a urcat la 95,86 lei/MWh în luna aprilie (după OUG 19/2019) şi la 101,24 lei/MWh în luna mai.
Aceasta în condiţiile în care lunile aprilie şi mai sunt caracterizate de un consum şi de preţuri scăzute pe această piaţă. Spre comparaţie, în luna mai 2018, preţul gazelor de producţie internă era de 74 lei/MWh, iar, în mai 2017 – de 70 lei/MWh.
Totodată, începând cu luna aprilie, preţul gazelor de producţie internă a devenit mai mare decât cel de import, deşi până acum era mai mic.
Astfel, la bursa de gaze de la Viena, indicele CEGH Front Month Index pentru luna mai 2019 a fost echivalentul a 81,56 lei/MWh, cu 20% mai mic decât cel al gazelor româneşti.
Tot spre comparaţie, anul trecut, în luna mai, preţul la Viena era 93 lei/MWh, cu 20% mai mare, faţă de 74 lei/MWh la Bucureşti. În 2017, la Viena gazele se tranzacţionau cu 76 lei/MWh în luna mai, cu 8% mai mult decât cotaţia de 70 lei/MWh a gazului românesc.
