Bursa Română de Mărfuri estimează că circa 90 TWh de gaze naturale se vor tranzacționa pe bursă în acest an, adică 75% din consumul la nivel national, comparativ cu o cantitate de 67,74 TWh tranzacționată anul trecut.
Oficialii BRM își bazează estimările pe evoluția cantităților, a numărului de tranzacții și a numărului de clienți înregistrați în aproape cinci ani de activitate pe piața de gaze naturale.
”În 2013 pe piața liberă s-au tranzacționat doar 69.000 de MWh pentru ca în anii care au urmat să avem parte de o creștere exponențială care ne-a dus la cifra impresionantă de 67.745.000 de MWh în 2017, reprezentând 56% din consumul național de gaze naturale estimat pentru anul 2017. Pentru 2018 observam o nouă creștere pe baza rezultatelor care au ajuns la 30.274.000 MWh până la data de 24 aprilie (aproximativ 90.000.000 MWh pe întreg anul 2018), ceea ce ar reprezenta 75% din consumul național de gaze naturale estimat pentru anul 2018”, arată datele BRM, prezentate marți într-o dezbatere publică. Altfel, în 2017, importurile au reprezentat 2-3% din consumul de gaze la nivelul țării.
”Și numărul de tranzacții și de clienți reflectă aceeași evoluție spectaculoasă. În 2013 am avut doar 16 licitații și 26 de clienți, iar în 2017 am ajuns la 675 de licitații și nu mai puțin de 360 de clienți”, spun oficialii BRM.
Primele luni ale lui 2018 au înregistrat 165 de licitații și 379 de clienți.
”Avem șansa de a privi cu mult optimism perioada care urmează. Avem resurse, am făcut pași importanți în partea legislativă, piața se profesionalizează pe zi ce trece. Dar ca să putem discuta despre un viitor bine fundamentat și din care să extragem toate beneficiile e nevoie de o viziune integrată. O viziune din care să nu lipsească o strategie instituționalizată și care să includă toți jucătorii pieței, fie ei publici, fie privați”, afirmă președintele Bursei Române de Mărfuri, Gabriel Purice. El precizează că, în ultimii ani, BRM s-a confruntat cu probleme legislative și cu o privire distorsionată a cadrului legislativ.
”Dacă am reușit să tranzacționăm aproape 70% din producția locală și să facem toate acestea în parametrii transparenței totale, cred că putem susține că suntem comiși total bunei funcționări a pieței de gaze, indiferent de circumstanțe”, a mai spus Purice.
Prezent la eveniment, Victor Grigorescu, fost ministru al Energiei, a afirmat că piața de gaze a făcut niște pași importanți în ultimii ani, iar acum rolul României se conturează în acest sector.
”Eu nu mă aștept ca, piața odată funcțională, totul să meargă atât de ușor. Suntem într-o evoluție pas cu pas. Cred că există și tentația de a ne întoarce și la practici din trecut. Primul pas a fost deja făcut, avem interconectări cu aproape toate statele vecine. Dacă în urmă cu câțiva ani unii se gândeau că aceste proiecte vor rămâne doar pe hârtie, acum ele deja sunt implementate. Pentru fiecare companie prezentă în România această schimbare de paradigmă va cere o repoziționare”, spune Victor Grigorescu.
Fostul ministru al Energiei precizează că nu vom putea aștepta vreodată ca piața românească să evolueze atât timp cât, la nivel politic, nu recunoaștem că ea există.
”Deși ea nu reprezintă astăzi un etalon pentru calculul redevențelor, piața românească nu poate fi exclusă. Eu cred că nici nu conștientăm că piața de energie – și mai ales de gaze naturale – a făcut niște pași importanți în ultimii ani. Eu cred că rolul României se conturează în acest sector și încă într-o manieră interesantă. Se discută des despre planurile ca România să fie hub regional și mare jucător în domeniu. Sunt convins însă că și Polonia și Bulgaria, de exemplu, au experimentat idei similare. Cu toții ne vedem cumva ’primadone în concursul acesta regional’. Însă rolul nostru efectiv va fi pe măsura realizărilor practice, nu a vorbelor”, mai spune Victor Grigorescu.
Greşeală la redevenţe
Legarea plăţii redevenţelor de un preţ de referinţă raportat la bursa de gaze de la Viena reprezintă o greşeală, a declarat, la rândul său, Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei.
„Revizuirea codului reţelei nu este deloc un proces simplu. Un sistem de transport Scada pe operatorul de transport, cred că ajuta foarte mult la funcţionarea corectă a pieţei. Codul reţelei şi SCADA (n.r. – Supervisory Control and Data Acquisition) sunt, din punctul meu de vedere, priorităţi zero. De asemenea, în modelarea pieţei sau în crearea unui concept de piaţă la care vrem să ajungem sunt multe alte lucruri importante. Unul dintre ele este preţul de referinţă după care se plătesc redevenţele. Evident că preţul de referinţă trebuia actualizat şi iniţierea acestui proces a avut loc în 2014. Preţul trebuia actualizat, dar trebuia actualizat într-un fel în care să facă sens şi din punct de vedere juridic, şi din punct de vedere economic şi, mai ales, din punct de vedere al funcţionării pieţei. În momentul în care legi plata redevenţelor de un preţ de referinţă de la Baumgarten (n.r. – bursa de gaze din Viena, Austria), faci o greşeală. De ce Baumgarten şi nu alte platforme de tranzacţionare? N-avem interconectare cu Baumgarten, nu putem să vindem la Baumgarten”, a afirmat Nicolescu.
Fostul ministru al Energiei a precizat, totodată, că piaţa de gaze naturale din România va ajunge la maturitate în momentul în care se vor tranzacţiona volume de gaz de 4-5 ori mai mari decât consumul naţional.
„O să facem un studiu în săptămânile următoare şi o să arătăm cum se plăteşte în alte părţi, că nu producem doar noi gaz, produc mai mulţi. La noi, având în vedere că nu există contract comercial încheiat care să nu fie raportat la ANRE, avem BRM-ul care deţine o cotă mare de piaţă pe partea de gaz, avem şi OPCOM-ul, avem nişte mijloace la dispoziţie ca să stabilim un mecanism corect, poate o medie pe cele trei, poate ANRE 50%, iar celelalte 25%, dar ceva care să facă sens. De aceste lucruri mă tem şi sunt absolut convins că cei care au adoptat această decizie sunt de bună credinţă, dar tot atât de convins sunt şi de faptul că nu s-au consultat cu ANRE, care înţelege piaţa. Clarificarea preţului de referinţă este un lucru important. Pentru mine, o piaţă ajunsă la maturitate este o piaţă în care se tranzacţionează volume de gaz de 4-5 ori mai mari decât consumul României. Când o să ajungem acolo, eu o să consider că avem o piaţă care a ajuns la un nivel acceptabil de maturitate. Suntem foarte, foarte departe de acest moment. Din punctul meu de vedere, trebuie să încercăm să sprijinim Bursa Română de Mărfuri şi celălalt operator dacă poate să facă lucrul acesta să înceapă să deruleze tranzacţii futures”, a explicat Răzvan Nicolescu.
Reamintim, în data de 9 februarie 2018, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.
Preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008 şi era considerat, până la adoptarea noului preţ, de 45 de lei pe MWh, faţă de 89-90 de lei pe MWh, cât este preţul pe piaţă.
