Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu (foto), a anunţat că banca centrală a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%, după ce, în luna mai, a fost coborâtă proiecţia la 3,2% pentru 2013.
„Am redus proiecţia pentru inflaţia anuală la 3,1% pentru sfârşitul acestui an şi finele anului viitor, cu 0,1 puncte procentuale, respectiv 0,2 puncte procentuale în jos faţă de prognoza anterioară, din luna mai. Nu suntem optimişti cu această prognoză, nu suntem nici pesimişti, ci am rămas prudenţi. Având în vedere componenţa IPC (n.r. – indicele preţurilor de consum), traiectoria descendentă s-ar putea să fie chiar mai accentuată”, a afirmat Isărescu.
În mai, BNR a redus prognoza pentru inflaţie de la 3,5% la 3,2% pentru acest an, iar, pentru 2014, proiecţia a urcat la 3,3%.
Proiecţia se încadrează, astfel, în intervalul de variaţie din jurul ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual. BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va atinge un minim de 2,1% în primul trimestru al anului viitor.
”Probabil că la sfârşitul lui septembrie, să zicem chiar mai devreme, inflaţia va intra în interval, intervalul de variaţie în jurul ţintei multianuale de 2,5%, şi se va menţine în acest interval până la sfârşitul perioadei de proiecţie, în trimestrul II 2015”, a spus guvernatorul BNR.
Proiecţia curentă plasează rata anuală a inflaţiei IPC la 3,1%, atât la sfârşitul anului 2013, cât şi la sfârşitul anului 2014, valori revizuite în jos cu 0,1 şi, respectiv, 0,2 puncte procentuale faţă de cele prognozate în Raportul asupra inflaţiei din luna mai. Potrivit prezentării guvernatorului BNR, deficitul de cerere din UE este preconizat a exercita presiuni dezinflaţioniste de mai mare amploare asupra ratei anuale a inflaţiei IAPC (n.r. – indicele armonizat al preţurilor de consum), revizuită în scădere şi anticipată a se situa la valori inferioare reperului de 2% pentru stabilitatea preţurilor atât în 2013, cât şi în 2014.
Documentul mai arată că potenţialele cauze de abatere în sus a inflaţiei de la traiectoria proiectată sunt volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente din Europa, inclusiv în contextul oscilaţiilor recente ale apetitului global pentru risc, respectiv variaţii ale cursului de schimb al leului faţă de euro şi ale percepţiei investitorilor străini faţă de România şi incertitudini cu privire la intervalul de timp necesar refacerii dinamicii economiei UE în contextul problemelor persistente de sustenabilitate a datoriilor suverane din anumite ţări ale zonei euro şi al corecţiilor bilanţiere încă necesare la nivelul agenţilor economici din sectorul public şi privat.
În ceea ce priveşte riscurile de abatere în jos, printre ele se numără dinamica preţurilor alimentare volatile (n.r. – LFO, legume, fructe, ouă) şi celor ale alimentelor procesate, inclusiv ca urmare a anunţului recent de diminuare la 9% a cotei TVA pentru făină şi pâine.
BNR vrea să apropie dobânda la creditele în lei de cele în valută
Guvernatorul băncii central a mai precizat, totodată, că BNR va face tot posibilul ca dobânda la creditele în lei să se apropie de cele în valută.
”Vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară şi prin asigurarea lichidităţii pe piaţă prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară, să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută. (…) Încercăm să aducem acele costuri, care nu sunt neapărat invizibile, nu sunt percepute de la început şi nu le ştie nimeni. Credeţi că eu, dacă aş şti cât ar fi cursul peste o lună sau un an între leu şi euro sau între dolar şi euro aş mai sta aici? Ce vrem să sugerăm? Că ghicim viitorul? Cine poate să ghicească viitorul? Lucrăm cu riscuri, evaluăm probabilităţi. Nu avem cum să ştim cât va fi cursul mâine”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, creditul în lei este încă relativ scump, dar el se va ieftini. ”Eu cred că, în ceea ce priveşte creditul în lei, acesta se va ieftini, iar cel în valută, dacă este bine explicat, îşi va arăta toate costurile. Şi eu am avut dubiile mele dacă este bine ca întreg programul Prima Casă să fie numai în lei. S-a discutat cu cei de la Fondul Monetar Internaţional pe tema asta. Este vorba de un credit pe termen lung, dar definitiv pe termen lung, România va intra în zona euro, însă un argument este extrem de tare. Nimeni nu poate să spună care va fi cursul de echilibru la care România va intra în zona euro. Depinde de foarte mulţi factori. Având aici o mare necunoscută, această mare necunoscută trebuie spusă. Ideea că poţi să intri în zona euro cu un curs apreciat. De ce? Ca să ţii inflaţia jos şi să îţi fie bine pentru o perioadă relativ scurtă de timp. Se bate cap în cap cu realitatea Greciei, Spaniei, Portugaliei”, a precizat guvernatorul BNR.
Isărescu a subliniat că resursele băncilor în valută nu mai au aceeaşi fluenţă, aceeaşi fluiditate şi acelaşi cost scăzut ca în trecut, iar băncile mamă au devenit mai zgârcite, având şi ele probleme.
Reamintim, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de luni, reducerea dobânzii cheie la 4,5% pe an, de la 5% pe an, începând cu data de 6 august 2013, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii la lei şi valută.
Isărescu: BNR a limitat variaţiile cursului valutar
Guvernatorul a punctat şi faptul că BNR a limitat variaţiile de curs valutar determinate de intrările şi ieşirile de capital din România, întrucât, dacă ar fi permis cursului o libertate totală, acesta ar fi ajuns la valori cuprinse între 4 şi 5 lei /euro. Pentru a balansa volatilităţile mari ale fluxurilor de capital, care au un impact puternic asupra unei economii precum cea a României, banca centrală a acţionat cu trei „tampoane”: controlarea cursului valutar, utilizarea rezervei valutare pentru cumpărări şi vânzări de valută, dar şi admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară.
Guvernatorul a comparat volatilităţile fluxurilor de capital cu un tsunami, care nu se observă când marea este adâncă, „dar, la mal, valul devine devastator”.
„Din această cauză – şi nu fac decât să mă repet – noi (n.r. – BNR) am avut o combinaţie de politică monetară, care n-a fost deloc ortodoxă, adică având în vedere amploarea acestor intrări-ieşiri de capitaluri, pe care n-ai cum să le controlezi, am acţionat cu toţi cei trei factori sau cele trei tampoane în acelaşi timp: am lăsat şi cursul să aibă o anumită variabilitate, flexibilitate, dar nu foarte mare, pentru că, dacă am fi lăsat un curs total liber, probabil că mişcarea lui s-ar fi dus între 4 şi 5 lei/euro, ca să atenueze aceste intrări şi ieşiri de capital. Şi ştim care este sensibilitatea şi a publicului, şi a întreprinderilor legată de evoluţia cursului de schimb şi, în consecinţă, am căutat să limităm mişcările de curs care ar fi fost determinate de aceste intrări-ieşiri de capitaluri”, a subliniat Isărescu.
Un alt tampon utilizat de BNR au fost rezervele valutare, pe care le-a utilizat pentru a cumpăra şi a vinde valută, astfel încât intrările şi ieşirile de capital să nu se reflecte în totalitate pe piaţa valutară şi să determine mişcări de curs.
„De aceea, observaţi că şi variaţiile rezervei valutare a Băncii Naţionale au fost destul de mari, în ultima lună au crescut cu un miliard şi ceva de euro. Nu ne-am temut să avem creşteri sau scăderi de un miliard în rezerva valutară, cu toate că şi aceasta poate să trezească suspiciuni. Avem o rezervă suficient de mare şi considerăm că utilizarea ei în mod activ poate să fie folositoare, dacă o faci inteligent”, a precizat Isărescu.
Acesta a adăugat că al treilea instrument utilizat de banca centrală a fost admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa moentară.
Banca centrală preconizează că volatilităţile fluxurilor de capital vor exista şi în continuare, din cauza situaţiei în economia mondială.
