Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a luat o decizie – surpriză pentru piaţă: a diminuat dobânda cheie cu 0,5%, în condiţiile în care anunţase reglaje fine, iar bancherii se aşteptau la o reducere de 0,25%.
CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul minim recrd, de 4,5% pe an, de la 5%. Astfel, începând cu 6 august 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 7,5% pe an de la 8,0%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1,5% pe an. CA al BNR a decis totodată continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Aceasta este a doua decizie consecutivă de reducere a dobânzii cheie adoptată de CA al Băncii Naţionale a României, după cea din luna iulie, când rata dobânzii de politică monetară a scăzut la nivelul de 5% pe an, de la 5,25%.
Potrivit unui comunicat al BNR, cele mai recente date macroeconomice evidenţiază evoluţia inflaţiei în linie cu prognozele anterioare ale băncii centrale, cu perspectiva încadrării acesteia în intervalul asociat ţintei, prin disiparea efectelor statistice ale şocului de ofertă produs în vara anului 2012.
„Inflaţia de bază CORE2 ajustată şi-a consolidat trendul descendent, rata anuală înregistrată în luna iunie fiind de 2,85%, comparativ cu 3,03% în luna martie şi 3,25% în luna decembrie 2012. Rata anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a fost de 4,5% în luna iunie, nivel similar cu lunile precedente”, se spune în comunicat.
Banca Centrală arată că exporturile nete au constituit motorul creşterii economice în primul trimestru, punându-şi amprenta asupra evoluţiilor favorabile ale producţiei industriei prelucrătoare şi ale contului curent.
„Se remarcă însă o cvasistagnare a consumului final, în timp ce dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat rămâne în teritoriu negativ. Volatilitatea mai accentuată a apetitului pentru risc al investitorilor şi persistenţa incertitudinilor privind evoluţia la nivel european şi global a activităţii economice au amplificat temporar fluctuaţiile cursului de schimb al leului”, se arată în comunicat.
Potrivit BNR, în acelaşi timp, plasarea în perioada recentă a ratelor dobânzilor interbancare şi a randamentelor titlurilor de stat în apropierea sau chiar sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară relevă o consolidare a transmisiei impulsului de politică monetară. Transmiterea acestuia asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei rămâne însă relativ înceată.
CA al BNR apreciază că există condiţiile necesare pentru continuarea procesului de ajustare prudentă a condiţiilor monetare prin calibrarea corespunzătoare a instrumentelor sale pentru a asigura consolidarea dezinflaţiei, precum şi premisele necesare redresării creditării sectorului privat, refacerii încrederii şi ale unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
“În plus, perspectiva încheierii unui nou acord preventiv de finanţare externă cu instituţiile internaţionale este de natură să consolideze stabilitatea cadrului macroeconomic şi să impulsioneze ritmul reformelor structurale, întărind astfel rezistenţa economiei româneşti faţă de şocuri externe”, se mai arată în comunicat.
O decizie normală
Decizia de reducere a dobânzii de politică monetară la 4,5% a fost o decizie normală, dată fiind evoluţia inflaţiei, a declarat, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Nu a fost decizie grea, a fost una normală. Ne-am uitat la evoluţia generală a inflaţiei care, în special datorită efectului de bază, va avea o mişcare descendentă semnificativă în următoarele două luni. Uitaţi cum a evoluat inflaţia în iulie şi august anul trecut, creşteri pozitive destul de mari- 0,6 – 0,7% – dacă nu mă înşel, în septembrie anul trecut a fost chiar şi de 1 şi ceva şi, după toate datele, având în vedere anul agricol bun sau normal, cel puţin în iulie şi august vom avea creşteri negative”, a spus Isărescu, conform Agerpres.
Acesta a precizat că se aşteaptă ca săptămâna viitoare, când se va anunţa rata inflaţiei pe iulie, să se constate o scădere de câteva procente.
„La fel se va întâmpla şi în august, când cifra privind inflaţia se va anunţa în septembrie. La acest lucru ne-am uitat. O scădere abruptă, ne-am aşteptat la ea, am tot semnalizat acest lucru, probabil că amploarea scăderilor care vor urma este ceva mai mare decât prognoza de acum câteva luni”, a explicat Isărescu.
Pe de altă parte, şeful băncii centrale speră ca, din septembrie, scăderea dobânzii de politică monetară să se vadă şi în dobânzile pe care băncile le practică la credite.
“Eu sper să se întoarcă mai repede din concediu şi să o vedeţi reflectată din septembrie, să vedem”, a spus Isărescu.
În ceea ce priveşte “Prima casă”, guvernatorul BNR a subliniat că reducerea dobânzii cheie va ajuta foarte mult acest program.
Totuşi, el este de părere că băncile trebuie să se apropie de clienţi şi să înţeleagă faptul că această apropiere este în interesul lor, pentru că reprezintă sursa lor principală de câştig.
„Băncile trebuie să se apropie de clienţi. Să-i înţeleagă mai bine, să conlucreze cu ei şi în ceea ce priveşte creditele care au anumite probleme. Ca să nu fiu interpretat altfel, este un sfat personal. Eu, dacă aş fi în locul lor, aşa aş face, dar nu sunt încă. Noi sperăm că, mai devreme sau mai târziu, sper să fie mai devreme, băncile vor realiza că este în interesul lor să se apropie de clienţi. Este sursa lor principală de câştig şi de evitarea unor situaţii mai dificile pentru ele”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a arătat că speră ca băncile să vadă pozitivă decizia BNR de reducere a dobânzii de politică monetară într-un moment în care costul unui credit în lei se apropie de cel al unui împrumut în valută.
‘Transmisia (n.r. – reducerea dobânzii de politică monetară reflectată în evoluţia dobânzilor la credite), cred eu, este că se va face mai repede; depinde de cât de repede înţeleg şi ele (n.r. – băncile) şi vor acţiona pentru ca această speranţă să devină realitate. (…) Vor vedea pozitivă această decizie. Le-am transmis pe diverse căi, de vreo 2-3 luni încoace. În prezent, costul unui credit în lei se apropie de unul în valută”, a explicat oficialul BNR.
Isărescu a adăugat, totodată, că mai există “camp” pentru reducerea dobânzii de politică monetară.
Creşte economică peste 2%
Pe de altă parte, BNR a revizuit prognoza de creştere economică din acest an la peste 2%, pe baza evoluţiei exporturilor, a producţiei industriale şi a anului agricol bun.
„Modelul nostru econometric nu vizează, nu targetează creşterea economică, care este un element ce ne ajută să facem prognozele de inflaţie. Deci nu luaţi prognoza noastră ca fiind cea mai bună”, a precizat guvernatorul BNR.
El a arătat că estimarea BNR pe baza datelor existente este una prudentă.
Potrivit lui Isărescu, consumul ridică probleme, la fel ca încasările bugetare, iar creşterea economică este bazată foarte mult pe exporturi.
Guvernatorul BNR a arătat că efectele scăderii dobânzii de politică monetară, precum şi alte măsuri care vor fi adoptate de BNR până la finele anului, vor avea un efect cu întârziere în economie de minim şase luni.
„Mizăm şi pe un efect psihologic, care să dea mai multă încredere în activitatea economică”, a mai spus Isărescu.
Reamintim, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îmbunătăţit, recent, prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice în primul semestru şi a unei producţii agricole mai bune. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat, anterior, că estimarea de creştere economică pentru acest an a fost ridicată, în urma discuţiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimând, însă, pentru sfârşitul anului un avans al PIB peste noua ţintă. FMI şi autorităţile române estimaseră, înante, o creştere de 1,6% în acest an şi de 2% anul următor.
CFR Marfă, într-un cerc vicios
CFR Marfă se află într-un cerc vicios şi trebuie să-şi reducă pierderile. „CFR Marfă ar trebui să nu mai aibă pierderi, mai ales cele pe care le are în prezent. Ar trebui şi cred că ar putea, nu cunosc situaţia, să fie mai bine administrată, să nu mai înregistreze pierderile pe care le are. Eu văd privatizarea ca pe o soluţie de a ieşi dintr-un impas, dintr-un cerc vicios: societatea are nevoie de investiţii, statul nu are bani de investiţii, întreprinderea are pierderi, pierderile generează o situaţie şi mai dificilă, cam acesta ar fi scopul. Nu sunt pentru o privatizare a unei societăţi de stat, care are şi monopol – sau cvasimonopol -, numai aşa, ca să o privatizăm. Cred că nimeni nu cere un asemenea tip de privatizare, ci o încercare de a ieşi dintr-un cerc vicios. CFR Marfă este într-un cerc vicios evident”, a spus Isărescu.
Reamintim, în data de 20 iunie, Grup Feroviar Român (GFR), companie aparţinând omului de afaceri Gruia Stoica, a fost declarată câştigătoare a competiţiei pentru privatizarea CFR Marfă. Preţul oferit de GFR este de circa 202 milioane de euro şi ar urma să fie achitat integral. Pe de altă parte, GFR şi-a asumat investiţii de aproximativ 900 milioane de lei în CFR Marfă.
Impact direct limitat
Decizia BNR de reducere a dobânzii cheie la 4,5% pe an a fost susţinută de îmbunătăţirea condiţiilor din economie din ultima lună, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank.
„Decizia BNR a fost susţinută de îmbunătăţirea condiţiilor din economie de la şedinţa din luna iulie până în prezent. Balanţa contului curent a consemnat un surplus de 314 milioane euro, în timp ce apetitul pentru risc în pieţele internaţionale a crescut. De asemenea, perspectivele inflaţiei sunt ajutate de anul agricol bun, precum şi de introducerea legislaţiei pentru reducerea TVA la produsele de panificaţie. Considerăm că impactul direct al deciziei BNR va fi, însă, limitat”, a spus Mihai Pătrulescu, conform Agerpres.
Senior economistul UniCredit Ţiriac Bank susţine că, până în prezent, se observă un ecart între ratele de dobândă din piaţa interbancară (ROBOR) şi rata de politică monetară, iar, cel mai probabil, decizia BNR va ajuta realinierea acestor rate şi va îmbunătăţi transmisia politicii monetare.
„Pe termen scurt, este posibil să observăm o uşoară volatilitate a cursului de schimb, având în vedere faptul că decizia a fost neaşteptată (piaţa anticipa o scădere de 0,25 puncte procentuale a dobânzii de referinţă)”, a mai spus Mihai Pătrulescu.
Dobânda ar putea scădea la 4% în acest an
BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4% până la sfârşitul anului, estimează firma britanică de cercetare Capital Economics, după decizia surpriză a BNR de a accelera ritmul scăderii ratei cheie.
„Decizia surpriză a BNR de a accelera ritmul relaxării politicii monetare reflectă mai mulţi factori, inclusiv o convingere tot mai puternică că inflaţia va încetini până la sfârşitul anului, precum şi siguranţa oferită de noul acord cu FMI. În contextul încetinirii cererii de consum, considerăm că noi reduceri ale dobânzii sunt acum probabile şi revizuim prognoza pentru sfârşitul anului la 4%”, se arată într-o notă a Capital Economics.
Anterior, Capital Economics anticipa un nivel de 4,5% al dobânzii de politică monetară în decembrie, transmite Mediafax. Pentru şedinţa de luni a BNR, firma britanică a estimat, la fel ca majoritatea analiştilor, o revizuire a ratei de la 5% la 4,75%.
Necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele externe şi îndatorarea ridicată în valută au reprezentat în trecut obstacole majore pentru relaxarea politicii monetare, notează Capital Economics.
„Necesarul ridicat de finanţare externă încă reprezintă un motiv de preocupare şi înseamnă că dobânzile din România vor rămâne mai ridicate decât în ţări precum Cehia (unde necesarul de finanţare este mult mai redus). Doi factori au calmat, însă, temerile imediate. În primul rând, condiţiile financiare din zona euro s-au îmbunătăţit, iar, în al doilea rând, Guvernul a convenit un acord stand-by preventiv de 4 miliarde de euro cu FMI”, se arată în raportul Capital Economics.
Inflaţia, la o rată anuală de 5,4% în iunie, ar putea coborî în intervalul ţintit de BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, chiar din trimestrul al treilea, notează analiştii firmei britanice.
Totodată, Capital Economics notează şi accelerarea activităţii din sectorul industrial, susţinut de comenzile pentru exporturi, în contrast, însă, cu declinul cererii, în special pentru consum, de pe piaţa internă.
Autorităţile române au convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un acord preventiv pe doi ani, care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.
