Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an, precum şi nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), atât în lei, cât şi în valută.
Totuşi, BNR se gândeşte la o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei. În comunicatul CA al băncii centrale se arată că “persistenţa incertitudinilor, în special în ceea ce priveşte posibilităţile de finanţare ale băncilor româneşti cu capital străin de la băncile-mamă determină o funcţionare încă tensionată a pieţei monetare interbancare şi apelul în creştere la liniile de credit de la BNR”.
Altfel spus, BNR înlocuieşte prin linii de credit finanţarea pe care au tăiat-o băncile-mamă din străinătate pentru „fiicele” din România, adică, aşa după cum au definit-o unii, devine o „bancă-mamă surogat” sau “mamă adoptivă” pentru băncile româneşti cu capital străin. Sucursalele din România ale băncilor străine au fost dependente de finanţarea externă pentru a-şi exercita activitatea pe plan local.
Încă din martie BNR a pus în evidenţă în comunicatul oficial care a însoţit decizia de politică monetară dificultăţi în finanţarea locală din surse externe, dar atunci exprimarea era mult mai vagă, vorbind de probleme în „distribuţia lichidităţii” şi „intensificarea rolului de reglare a lichidităţii al băncii centrale”. Acum, însă, guvernatorul Mugur Isărescu a spus direct că băncile străine îşi reduc expunerile pe România. “Numărul băncilor care au venit cu exces de lichiditate la facilitatea de depozit a BNR s-a diminuat, iar volumele au fost din ce în ce mai mici. Pe de altă parte, numărul băncilor care au participat la licitaţiile BNR a crescut, la fel şi volumele au crescut. Asta arată că piaţa a început să funcţioneze mai bine, dar arată şi că deficitul de lichiditate a devenit structural şi acum trebuie să constatăm în ce măsură el se permanentizează, dacă nu este unul temporar. În ultimele şase săptămâni au fost scăderi de expunere pe România, vom verifica cifrele şi vom reveni cu o informare pe această temă, dar datele preliminare arată că acest «deleverage» (n.r. – reducerea creditării, a gradului de îndatorare) a afectat România. Afectat în sensul că şi când îţi plăteşti o datorie nu te simţi bine. Dar, pe de altă parte, ai scăpat de o datorie. Deci e şi bine e şi rău. Atâta vreme cât avem resursele limitate, dacă vrem să ne crească creditul înseamnă că trebuie să luăm bani din altă parte. Dacă vrem să ne scadă datoria externă, că este publică sau privată, va scădea şi volumul de credite, de vreme ce nu avem resurse interne”, a explicat Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Guvernatorul nu a ezitat să critice şi dependenţa exagerată a băncilor cu capital străin de finanţările de la băncile-mamă pentru a-şi desfăşura activitatea pe piaţa locală. „Băncile româneşti cu capital străin au dezvoltat o dependenţă exagerată de băncile-mamă, care s-a dovedit vulnerabilă în condiţiile în care finanţarea băncilor-fiică a avut probleme. Am invitat băncile cu capital străin să gândească mai bine creditul în valută. Acesta părea foarte atractiv. Luau bani de la băncile-mamă cu 2-3-4% şi îi dădeau românilor cu 8-9-10%. Această vulnerabilitate a băncilor-mamă, care acum trebuie să se capitalizeze, acum se răzbună”, a mai spus guvernatorul BNR.
De aceea, banca centrală gândeşte o reducere a rezervelor minime obligatorii. “Au avut loc şi plăţi de datorie publică, în principal, pe perioada care a trecut, ştiţi foarte bine că s-a rambursat un împrumut major, de aprope un miliard de euro. Toate acestea au creat o lipsă structurală de lichiditate şi se creează condiţiile, în consecinţă, ca noi, la Banca Naţională, să gândim o posibilă reducere a rezervei minime obligatorii în lei, pentru compensare. Dacă o vom face se va face în paşi extrem de mici şi cu ochii în patru, ca să nu creăm alte dezechilibre şi să nu stimulăm, câtuşi de puţin, apetitul speculativ al unora asupra monedei naţionale”, a explicat Mugur Isărescu.
Explicaţii de la BNR
Deciziile luate de CA al BNR au fost explicate de guvernatorul Isărescu într-o conferinţă de presă. Conform acestuia, analiza monetară evidenţiază o tendinţă de creştere moderată a creditului acordat sectorului privat, mai rapidă în ceea ce priveşte împumuturile acordate companiilor nefinanciare, dar şi o reducere treptată a ratelor dobânzilor la creditele noi destinate acestui sector.
“Aceste evoluţii reflectă transmiterea cu o anumită întârziere a semnalelor de politică monetară din lunile anterioare, proces care ar putea continua la nivelul ratelor dobânzilor pentru împrumuturile acordate sectorului privat, unde există încă spaţiu de ajustare. Evaluările recente indică perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză, în pofida unei reveniri peste nivelurile minime istorice consemnate recent, datorită efectului de bază statistic nefavorabil temporar, anticipat în a doua parte a anului 2012. Adecvarea permanentă a condiţiilor monetare în sens larg la contextul macroeconomic intern şi internaţional în vederea consolidării perspectivelor de menţinere a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie, asociat ţintelor pe termen mediu, capătă, în consecinţă, o importanţă primordială în perioada următoare”, a spus Isărescu.
Pe de altă parte, analiza indicatorilor macroeconomici sugerează persistenţa deficitului de cerere agregată, în condiţiile unei creşteri modeste a investiţiilor şi a consumului. “Contextul extern a fost volatil, marcat de reacţia adversă a pieţelor financiare pe fondul escaladării crizei datoriilor suverane, al accentuării problemelor din sistemul bancar european şi al persistenţei incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice la nivel mondial”, a mai spus Isărescu.
Potrivit acestuia, mediul extern incert poate amplifica brusc riscurile asociate unei volatilităţi accentuate a mişcărilor de capital şi a cursului de schimb, ceea ce, suprapus evoluţiilor interne asociate anului electoral, impun păstrarea în continuare a unei conduite prudente a politicii monetare, pentru ancorarea eficace a anticipaţiilor inflaţioniste, asigurarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare.
Curs relativ stabil
Cursul de schimb a dovedit o relativă stabilitate şi datorită acestor măsuri de a opri reducerea ratei de dobândă de politică monetară. “Stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, obiectivele fundamentale ale BNR, depind de un context mai larg. Am dori să subliniem acest context, pe care l-am anticipat că va deveni dominant şi pe care l-am văzut în ultimele două luni ca fiind chiar pe trend cu ceea ce se întâmplă în România. Presiunile asupra leului, care au existat în special în ultimele şase săptămâni, sunt determinate, în principal, de mediul extern”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR consideră că nu se poate atinge “cu o singură rată de dobândă” zeci de obiective şi interne şi externe.
“Aceasta este una dintre limitele pe care trebuie să o recunoască orice bancă centrală. Pe total considerăm că rata de dobândă este adecvată situaţiei actuale, dar folosim şi celelalte instrumente de politică monetară”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, aprecierea leului faţă de moneda europeană cu doi bani (n.r. – pe 27 iunie, euro a fost cotat la 4,4441 lei) nu este considerată un atac speculativ, dar nici unul nespeculativ.
“Dacă am avea un atac speculativ puternic pe leu, Banca Naţională îşi va folosi în întregime instrumentele pe care le dispoziţie pentru a calma piaţa. Dacă este vorba de operaţiuni speculative normale, aşa cum există în fiecare zi, cursul se mişcă în sus şi în jos. Am solicitat de câteva ori jurnaliştilor şi analiştilor să aibă în vedere că, din punctul de vedere al BNR, modificări de 1 – 2 – 3 procente, în interiorul unei zone, nu pot fi considerate de o semnificaţie aparte. Nu ne îngrijorăm şi nu răspundem în faţa lor. Ce s-a întâmplat, însă, în ultimele şase săptămâni a depăşit o asemenea proporţie. Nu este mai mare de 3%, dar trebuie avut în vedere că e la nivelul superior al unei zone de stabilitate”, a spus Isărescu.
