Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis să reducă dobânda cheie la nivelul de 3,75% pe an, de la 4%, un nou minim istoric. De altfel, de la mijlocul anului trecut, în fiecare şedinţă de politică monetară, CA al BNR a diminuat dobânda, care a ajuns, de la 5,25% la începutul lui 2013, la 4% la sfârşitul anului. Conducerea Băncii Centrale nu s-a oprit, însă, la o nouă diminuare a dobânzii cheie: a hotărât şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii (RMO) la lei de la 15%, la 12% şi la valută de la 20% la 18%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (foto), a anunţat, într-o conferinţă de presă, că reducerea RMO la valută eliberează în piaţă aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, prin reducerea rezervelor la pasivele în lei eliberează în piaţă 4 miliarde de lei, ceea ce duce la un total de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Totuşi, şeful Băncii Centrale este de părere că ratele rezervelor minime obligatorii în România sunt încă “foarte sus”, comparativ cu ţările din regiune. “Uitaţi-vă la cât sunt rezervele minime obligatorii în Polonia, Ungaria, Cehia şi cât sunt la noi”, a precizat Isărescu, conform Agerpres.
El a explicat că rezervele minime obligatorii au rămas la un nivel înalt pentru că, deşi au fost reduse în perioada 2009 – 2010, schimbarea programului şi majorarea TVA de la 19% la 24% au oprit procesul de relaxare a politicii monetare pentru o perioadă de doi ani.
“Întârzierea reducerii rezervelor minime obligatorii ne îndepărtează de Europa. Am rămas cu un nivel înalt al rezervelor, pentru că am pornit de la 40% la valută, le-am redus în 2009 – 2010, însă schimbarea programului şi majorarea TVA a oprit procesul de relaxare a politicii monetare pentru doi ani”, a subliniat şeful BNR.
În opinia acestuia, un nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii reprezintă şi menţinerea unui nivel al datoriei pe termen scurt nejustificat de ridicat, care afectează şi ratingul României. De asemenea, un nivel ridicat al rezervelor poate constitui şi un element de descurajare a creditării.
Isărescu n-ar vrea ca băncile să reducă dobânzile la depozite
Pe de altă parte, Mugur Isărescu şi-a exprimat speranţa că decizia BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară nu va determina băncile comerciale să diminueze dobânzile la depozitele în lei.
“Sper că reducerea dobânzii de politică monetară nu va determina băncile comerciale să apese pedala în sensul reducerii dobânzilor la depozitele în lei”, a spus Isărescu.
El a precizat că şi în trecut a transmis băncilor mesaje “să nu se repeadă” să reducă rapid ratele de dobândă la economisirile în lei. “Nu pot să spun că ne-au ascultat. A fost un mesaj, mai degrabă. Le-am spus să-şi păstreze surse cât mai stabile, în condiţiile în care am anunţat că stimulăm creditarea în moneda naţională”, a explicat Isărescu.
El a ţinut să precizeze că băncile au redus dobânzile la depozite în special pentru termene scurte, însă ratele pentru economiile pe termen mai lung au rămas mai atractive comparativ cu situaţia existentă pe piaţa mondială, unde se plătesc dobânzi de 0,5% pe an.
Mugur Isărescu a apreciat că băncile “categoric” fac eforturi şi a subliniat că speră ca ieşirile sale publice să nu fie interpretate drept nemulţumire, însă procesul de recuperare a încrederii este unul dificil.
“Dacă ne uitam la nivelul din prezent la ratele dobânzilor la creditele acordate, comparativ cu luna mai, sunt câteva procente bune. (…) Adunând toate tendinţele, cred că băncile vor găsi calea cea dreaptă, să se apropie mai mult de clienţi, să şi cultive, să extindă gama de instrumente de creditare şi să-şi plătească datoriile”, a adăugat guvernatorul BNR.
Deciziile BNR ajung mai greu în piaţă
Pe de altă parte, specialiştii din piaţă cred că se eliberează doar aproximativ un milliard de euro în piaţă. În ceea ce priveşte scăderea dobânzilor la credite şi depozite, părerile sunt împărţile, ele variind de la 3 luni, la un an.
Lichiditatea eliberată ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii va echivala cu un miliard de euro, însă efectele deciziilor BNR asupra creditării vor fi moderate şi vor apărea cu o întârziere de 3 – 6 luni, a declarat economistul-şef al BRD, Florian Libocor.
“Efectele asupra creditării vor apărea cu o oarecare întârziere, probabil 3 – 6 luni, însă cred că vor fi moderate, deoarece problema creditării continuă să fie preponderent de natura cererii solvabile, chiar dacă există şi aspecte de natura unei oferte neajustate la contextul pieţei”, consideră Libocor.
El a adăugat că este de aşteptat o reducere mai vizibilă a ecartului dintre dobânzile active şi cele pasive.
“Lucrurile vor continua să se normalizeze, însă procesul va continua să fie unul moderat şi strâns corelat cu acela de refacere sau recâştigare a ceea ce numim încredere. Altfel nu cred că se poate”, a conchis reprezentantul BRD.
De asemenea, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că deciziile BNR ajută la reluarea creditării, însă nu rezolvă în totalitate problema, care este mult mai complexă.
“În esenţă, ne aşteptăm ca aceste măsuri să ducă la reducerea dobânzilor, care deja sunt la un nivel foarte scăzut pe piaţa interbancară. Fără îndoială că aceste decizii ale BNR ajută la reluarea creditării, însă nu rezolvă problema, care este mult mai complexă. Problema reluării creditării nu este tocmai cea de costuri, ci este, în principal, legată de cerere. La dobânzi suntem competitivi, dar, cu toate acestea, creditarea nu creşte”, a precizat Dumitru. Potrivit acestuia, populaţia are un grad mare de îndatorare în acest moment. “Singurul credit care mai dă un impuls este Prima Casă, iar, în rest, creditul de consum va continua să scadă. În ceea ce priveşte companiile, cifrele financiare sunt slabe şi multe au pierderi, prin urmare nu se califică pentru a fi capabile să ia un credit”, a mai spus economistul-şef al Raiffeisen Bank.
El a subliniat că măsura privind reducerea dobânzii de politică monetară nu a fost o surpriză. “Părerea mea este că BNR a făcut tot ce a putut pentru a relua creditarea”, a adăugat Dumitru.
Pe de altă parte, Radu Crăciun, directorul general adjunct al Eureko Pensii, crede că deciziile BNR sunt corecte, dar au venit mai târziu decât ar fi trebuit şi vor influenţa politica de creditare a băncilor după 10-12 luni. “Sunt decizii corecte, dar venite mai târziu decât ar fi trebuit. Nu se vor translata instantaneu în politica de creditare a băncilor, ci, mai degrabă, vom vedea schimbări în această politică de creditare după 10-12 luni”, a afirmat Radu Crăciun.
În opinia analistului financiar, decizia BNR de reducere a RMO va lăsa mai mulţi bani băncilor pentru finanţările pe termen mai lung. Pe de altă parte, pentru reluarea creditării este nevoie de mai mult, a adăugat Crăciun, respectiv de o reparare a bilanţurilor băncilor, care încă sunt afectate de creditele neperformante, în condiţiile în care băncile mari din sistem încă mai au active non-financiare pe care nu reuşesc să le vândă, pentru că, spre exemplu, piaţa imobiliară este încă în suferinţă. Nici consumatorii şi nici firmele nu au un apetit foarte mare pentru credite, pentru că perspectivele economice încă nu sunt foarte încurajatoare.
Crăciun a subliniat că, istoric, dobânzile de pe piaţa interbancară au fost decuplate de dobânda de politică monetară, reducerile de dobândă operate de BNR în ultima perioadă păstrând un caracter mai mult simbolic şi de mesaj, dar ceea ce face diferenţa acum este reducerea rezervelor minime obligatorii.
“Decizia era aşteptată. Pe de o parte, mesajul este în continuare în direcţia scăderii dobânzilor, dar, având în vedere că dobânda de politică monetară este, în esenţă, o dobândă care vizează termenul scurt, o dobândă cu un orizont de o lună. Ceea ce face diferenţa în ultimă instanţă este scăderea RMO, care, practice, lasă la dispoziţia băncilor mai mulţi bani, mai multă lichiditate pentru finanţările pe termen mai lung. Ori asta a lipsit din peisaj în ultimii ani. Pentru bănci, scăderea dobânzii de politică monetară nu a fost un semnal foarte puternic în direcţia scăderii dobânzilor la credite, din cauza faptului că, dacă ne uităm la istorie, vom vedea că dobânzile pe piaţa interbancară au fost de multe ori decuplate de dobânda BNR (…) În plus, de fiecare dată când s-a pus problema deprecierii cursului, principalul gard de apărare au fost dobânzile pe termen scurt, care au crescut, ceea ce a creat o anumită lipsă de predictibilitate în ceea ce priveşte dobânzile la care băncile se puteau finanţa pe termen scurt. Să nu uităm că finanţările băncilor sunt în lei, pe termen scurt, în timp ce creditele sunt mai degrabă pe termen mediu. Această nepotrivire face ca băncile să trateze cu prudenţă orice scădere de dobândă pe termen scurt, pentru că maturităţile diferă”, a spus Radu Crăciun.
Începând cu data de 10 februarie, Radu Crăciun va prelua postul de economist-şef al Băncii Comerciale Române, cea mai mare bancă de pe piaţa locală.
Inflaţie istoric de mică
Inflaţia anuală va coborî, în primele şase luni din 2014, la un nivel istoric, de aproximativ 1%, a mai spus Mugur Isărescu.
El a explicat că măsurile fiscale care au intrat în vigoare la începutul acestui an au fost deja încorporate în prognozele BNR.
“În prognoza noastră toate aceste măsuri sunt încorporate. Nu există pericolul ratării ţintei sau, mai exact, a coridorului de inflaţie, în special pentru prima parte a anului. Dimpotrivă, noi vedem rata inflaţiei în primele şase luni foarte scăzută, undeva în jurul a 1%, nivel redus istoric”, a explicat Isărescu.
El a precizat că există o influenţă a noilor taxe asupra inflaţiei, însă foarte redusă.
Reamintim, prognoza de inflaţie a BNR pentru primul trimestru al acestui an este de 1% (interval de incertitudine de plus/minus 1,1%) , iar pentru trimestrul al doilea de 1,4% (plus/minus 1,4%). Ţinta de inflaţie pentru 2014 este de 2,5% (plus/minus un punct procentual). În ultima prognoză, publicată în toamnă, Comisia Naţională Prognoză estima pentru 2014 o rată medie anuală a inflaţiei de 2,4% şi de 3% pentru finele anului.
În ceea ce priveşte evoluţia monedei naţionale, guvernatorul BNR a spus că nu vede motive de depreciere semnificativă a leului în urma reducerii rezervelor minime obligatorii.
Prin reducerea rezervelor la valută, băncile vor rămâne cu aproximativ 500 de milioane de euro pe care, dacă nu îi trimit băncilor mamă, îi vor arunca în piaţă, ceea ce va pune presiune în sensul aprecierii monedei naţionale, a mai spus Isărescu.
Guvernatorul BNR susţine că este puţin probabil ca banii respectivi să meargă în creditare în valută. Pe de altă parte, nici sumele eliberate prin reducerea rezervelor la lei nu vor pune presiune pe deprecierea leului, a mai subliniat şeful Băncii Centrale.
