Banca Naţională a României (BNR) se recunoaşte, încă o dată, învinsă de preţuri: nici anul acesta nu-şi va îndeplini ţinta de inflaţie. Stabilită la 3% plus/minus un punct procentual, inflaţia va depăşi 5% în 2012.
Proiecţia curentă plasează rata anuală a inflaţiei la 5,1% la sfârşitul anului 2012 şi la 3,5% la finele lui 2013, niveluri revizuite în sus cu 1,9 puncte procentuale şi, respectiv, cu 0,5 puncte procentuale faţă de valorile prognozate în raportul anterior, a declarat, într-o conferinţă cu ocazia prezentării Raportului asupra inflaţiei, Mugur Isărescu (foto), guvernatorul BNR.
Printre motivele creşterii inflaţiei, Isărescu a menţionat şocul advers de ofertă agricolă pe plan intern şi internaţional, cu efect preponderent asupra preţurilor materiilor prime vegetale, efect de bază nefavorabil pe componenta LFO (n.r. – produse alimentare cu preţuri volatile), menţionat deja în ediţiile anterioare ale Raportului asupra inflaţiei; deprecierea nominală a leului faţă de euro; ajustările aplicate unor preţuri administrate; trendul ascendent al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului.
Potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei, rata proiectată a inflaţiei IPC se situează la marginea superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei centrale la sfârşitul anului 2013, urmând să reintre în interval în trimestrul I din 2014.
De asemenea, scenariul privind evoluţia anuală a preţurilor administrate se bazează pe informaţiile publicate de ANRE referitoare la calendarele privind eliminarea preţurilor reglementate la gaze naturale şi energie electrică, ceea ce conferă un grad relativ mai ridicat de predictibilitate dinamicii acestei categorii de preţuri. Comparativ cu runda anterioară de prognoză, valorile trimestriale au fost revizuite doar pentru sfârşitul anului curent, cu impact, însă, asupra dinamicii anuale a preţurilor administrate până în trimestrul III 2013.
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,33% în luna septembrie 2012, de la 3,88%, nivel înregistrat în luna anterioară, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna august BNR a anunţat că a menţinut la 3,2% proiecţia de inflaţie pentru anul 2012 şi la 3% pentru anul 2013. Ţinta de inflaţie a BNR este de 3% în 2012 şi de 2,5% în 2013.
România – campioană la creşteri de preţuri
România a avut cele mai mari creşteri de preţuri la alimente din Uniunea Europeană (UE), în trimestrul III din 2012, respectiv de 33%, din acest punct de vedere indicii preţurilor fiind cu 5% peste cei din Bulgaria, a mai spus Mugur Isărescu, conform Agerpres.
”În privinţa evoluţiilor eterogene ale preţurilor alimentelor în Uniunea Europeană. România a avut creşteri semnificative în T3 din 2012. Dacă dăm la o parte două ţări, unde au avut loc creşteri de TVA (Ungaria şi Cehia), creşterile de preţuri alimentare sunt cele mai mari. Poate Polonia a avut o creştere mai mare, anul trecut, la acest capitol. Acest lucru este atribuit evoluţiei preţurilor din acest an, iar impactul asupra indicelui preţurilor de consum este destul de mare. Avem ponderea de creştere de 33% a preţurilor de consum, cea mai înaltă din Uniune. Intenţia noastră este să mişcăm privirea spre media anuală a inflaţiei, pentru a nu fi influenţaţi. La 33% creşteri, ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum este mai mare decât în Bulgaria, unde este 26%. Cu toate acestea, nu cred că avem o structură de consum diferită faţă de Bulgaria”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a apreciat, totodată, că, în România, factorul legume-fructe a avut variaţii enorme de preţuri, fapt care a influenţat inflaţia în sens negativ.
“(…) factorul legume-fructe, care a avut asemenea variaţii, ne-a dus la o inflaţie mai mică, de 2%, în mai şi iunie, iar presa şi analiştii ne solicita să coborâm dobânda. Acum, aceleaşi legume şi fructe cu variaţii enorme, au condus la o inflaţie de peste 5%. Probabil că aceiaşi analişti ne solicită acum să majorăm dobânda. Pentru legume, fructe, ouă, din anul trecut şi până luna mai anul acesta, efectul a fost negativ, în sensul că preţurile au scăzut, deci preţurile volatile au contribuit la scăderea inflaţiei, dar, după aceea, creşterea de preţuri a fost semnificativă. În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, avem o evoluţie pozitivă în ultimele mai mult de 16 luni, iar alimentele procesate au creşteri de preţ rezonabile şi inflaţia CORE2 ajustat s-a menţinut undeva sub 3%, în ultimele 16 luni. Ţiţeiul a contribuit cu un puseu de creştere, dar şi aici cotaţiile la termen nu sunt îngrijorătoare. Ar fi mai degrabă o perioadă de relativă stabilitate”, a punctat Mugur Isărescu.
Pesimism la creştere economică
BNR nu este optimistă privind creşterea economică, a mai declarat guvernatorul Isărescu.
”Nu suntem optimişti privind creşterea economică. Un prim lucru care este important, l-am repetat, îl repet şi îl voi mai repeta cât timp stau eu pe scaun: ţara nu are cum să se dezvolte fără investiţii. A miza pe acumulări interne prin dobânzi mai înalte sau pe alte căi nu este o opţiune pe care trebuie să o dau la o parte. În definitiv, acumularea internă a crescut, de pe la 18-19%, spre 25%. Suntem deja în grupa ţărilor care fac economisiri. Aşa se explică şi faptul că avem un deficit de cont curent mult mai mic”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, pe măsură ce cresc economisirile scade consumul.
“Nu poţi, în acelaşi timp, şi ca persoană fizică, şi ca corporaţie, şi ca Guvern să şi economiseşti, şi să şi consumi mai mult. Cel puţin într-o primă perioadă, scăderea consumului acţionează în sensul unei creşteri mai reduse. Consumul se diminuează şi ai creştere economică mai mică. În consecinţă, lucrul care ne lipseşte este economisirea externă. Apare sub forma investiţiilor străine directe, a creditării sau a fondurilor europene. Primele două nu le vedem pozitiv, pentru că asta este lumea, investiţiile străine directe sunt mai mici, băncile tind să facă deleveraging (n.r. – ieşiri de fonduri), nu să facă leveraging. Ar trebui să fim mulţumiţi că acest deleveraging este coordonat şi nu în proporţii mari, care să distrugă echilibrele”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
El a mai spus că rămân fodnurile europene o sursă mare, care, din fericire pentru noi, potenţial este “o găleată de bani” pe care trebuie să o accesăm.
“Este vorba de miliarde de euro. Creşterea economică a României în perioada următoare depinde, în mod esenţialmente, de absorbţia cât mai rapidă, eficientă, fără probleme, a acestor fonduri europene. Nu numai creşterea economică, şi veniturile bugetare, şi echilibrul bugetar, şi cursul de schimb, şi lichidităţile Băncii Centrale, că avem de dat bani înapoi. Golul de finanţare externă l-am acoperit din fonduri bugetare. Este îngrijorător faptul că programele de absorbţie a fondurilor europene trec din vorbă în vorbă, din acuzaţie în acuzaţie. Fondurile europene constituie coloana vertebrală a creşterii economice a României”, a afirmat Isărescu.
