Banca Naţională a României (BNR) recomandă băncilor comerciale să nu reducă dobânzile la depozite, ca urmare a deciziei de a scădea dobânda de politică monetară, iar pe partea de creditare să lucreze împreună cu clienţii la identificarea unor proiecte viabile. Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât diminuarea dobânzii-cheie, de la 3,5%, la 3,25%, în ultima şedinţă de politică monetară.
”Datele privind inflaţia arată chiar bine şi am fi putut lua o decizie pozitivă (nr. – de reducere a dobânzii de politică monetară) într-o manieră mai simplă, pentru încurajarea creditării. Decizia nu am luat-o uşor şi unul dintre principalele motive este o potenţială reacţie a băncilor comerciale de a coborî, în primul rând, dobânzile la partea de economisire, la depozite. Nu încurajăm acest lucru sub nicio formă”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, transmite Agerpres.
Acesta a reamintit că băncile au trecut printr-un proces dureros de ajustare, atunci când băncile mamă au limitat liniile de finanţare, dar acest proces a dus la o echilibrare a raportului dintre depozite şi credite.
Pe de altă parte, Banca Centrală recomandă băncilor să reia creditarea, însă pe fundamente solide. “Solicităm băncilor să aibă viziune de data aceasta, să se apropie de clienţi, să-şi întărească baza de creditare şi să lucreze împreună cu clienţii la găsirea de proiecte viabile, să contribuie la găsirea de proiecte viabile. Chestia asta că nu sunt proiecte în România pare mai degrabă o scuză. Este şi datoria lor să creeze business adevărat dacă lucrează cu clienţii», a explicat Mugur Isărescu.
2,2% prognoză de inflaţie
BNR prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru finalul lui 2015, a mai spus Mugur Isărescu. Anterior, prognoza anunţată de Banca Centrală pentru finalul acestui an şi pentru finalul anului 2015 era de 3,3%.
“În şedinţa de astăzi (n.r. – luni), CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Documentul relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei la valori sensibil inferioare celor prognozate anterior, aflate sub punctul central al ţintei staţionare până la mijlocul anului 2015, şi în partea superioară a intervalului de variaţie, în a doua jumătate a orizontului prognozei. Potrivit noii proiecţii, rata anuală a inflaţiei se plasează la nivelul de 2,2% la finele anului 2014 şi la 3% la finalul anului 2015, iar rata medie anuală a inflaţiei se anticipează a se situa la 1,4% în 2014 şi la 2,4% în 2015”, a precizat guvernatorul BNR.
În acest context, Mugur Isărescu susţine că Banca Naţională a României mai are loc de reducere a dobânzii de politică monetară, dacă ia în calcul doar evoluţia inflaţiei, dar contextul internaţional, deşi de ajută pe termen scurt, rămâne incert pe termen lung.
“S-ar putea să mai fie loc (n.r. – pentru reducerea dobânzii de politică monetară), dar, de data aceasta, suntem obligaţi să luăm decizii luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern. (…) Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie. La începutul anului spuneam că 3,5% era un nivel pe care ne simţeam confortabili, dar a intervenit această evoluţie semnificativ mai avantajoasă pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe. În Europa, mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată; în plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este ceva deosebit faţă de ce am gândit în prima parte a anului», a explicat guvernatorul BNR.
Acesta a precizat că, în urma crizei din Turcia, România s-a confruntat cu ieşiri de capitaluri, dar, pe fondul crizei din Ucraina, a asistat la intrări de capitaluri, care au dus la aprecierea monedei naţionale. În plus, aceste intrări se văd în nivelul rezervelor valutare.
”Uitaţi-vă la cât au crescut rezervele noastre nete. Rezerve minus obligaţii. Ne-am plătit obligaţiile şi rezerva netă a Băncii Naţionale a crescut cu vreo două miliarde de euro”, a mai spus guvernatorul BNR.
Şeful Băncii Centrale a precizat că nu se ştie cu exactitate de unde vin aceşti bani, dar, probabil, sunt capitaluri migratoare, care au plecat şi din Ucraina. ”Ca suprapunere, faţă de criza din Turcia, care a determinat ieşiri de capitaluri evidente, începând cu februarie până spre iulie…vedem acum ce se întâmplă, au fost intrări de capitaluri”, a adăugat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR s-a referit, în acest context, şi la posibilitatea ca, în viitorul apropiat, să se îngusteze intervalul de variaţie din jurul ţintei de inflaţie, care acum este de plus/minus un punct procentual. «Tot din considerente externe nu a fost încă îngustat. Avem în gând şi în tendinţă. El trebuie să fie îngustat. Era potrivit când dobânzile erau ridicate, acum e cam măricel, dar condiţiile internaţionale sunt uneori surprinzătoare. Am dat exemplul cu Ucraina. Eu nu mă aşteptam să avem aşa intrări de capital. Se mai întâmplă şi minuni din acestea. Să ai necazuri în apropiere, lângă graniţă, şi să te pomeneşti cu fluxuri de capital», a explicat guvernatorul BNR.
Acord ”staţionar” cu FMI
Acordul dintre România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) este ”staţionar”, iar misiunea tehnică a FMI a plecat cu o evaluare pozitivă de la Bucureşti, a mai spus Mugur Isărescu.
”Acordul cu FMI este staţionar. Misiunea de evaluare a situaţiei fiscale pe România, din câte ştiu, a plecat cu o evaluare pozitivă”, a explicat Isărescu, referindu-se la misiunea tehnică a instituţiei financiare internaţionale, care are rolul de a analiza situaţia bugetară a României.
O echipă de experţi ai FMI a venit la Bucureşti, la finalul lunii iulie, pentru a discuta cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) despre prima rectificare a bugetului statului pe anul 2014.
Guvernul a aprobat pe 31 iulie proiectele de ordonanţă privind rectificarea bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014.
Conform proiectului de rectificare bugetară, publicat pe site-ul MFP, a fost luată în considerare o creştere economică de 2,8% faţă de 2,2%, cât s-a avut în vedere la elaborarea bugetului de stat pe anul 2014, o creştere a produsului intern brut nominal estimat, de la 658,6 miliarde lei la 662,3 miliarde lei, şi a fost prevăzută o majorare a veniturilor bugetului general consolidat cu 1,07 miliarde lei şi a cheltuielilor bugetare cu 1,34 miliarde lei, cu un deficit al bugetului general consolidat mai mare cu 270,7 milioane lei, de la 14,489 miliarde lei la 14,76 miliarde lei, dar menţinut ca pondere în PIB la 2,2%.
Decizii la BNR
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis reducerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an, de la 3,5% pe an, începând cu data de 5 august 2014, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale. De asemenea, conducerea BNR a decis menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 12%, respectiv 16%.
Potrivit BNR, analiza celor mai recente date macroeconomice evidenţiază continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi situarea sa, temporar, sub limita inferioară a intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Faţă de prognoza din luna mai, noua traiectorie aşteptată a inflaţiei este semnificativ mai redusă.
Evoluţia se datorează acţiunii unor factori conjuncturali (dinamica preţurilor volatile ale produselor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale, influenţa preţurilor de import ce reflectă parţial nivelurile joase ale inflaţiei din zona euro), suprapusă efectelor persistente ale deficitului de cerere agregată şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.
În şedinţa de luni, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Documentul relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei la valori sensibil inferioare celor prognozate anterior, aflate sub punctul central al ţintei staţionare până la mijlocul anului 2015, şi în partea superioară a intervalului de variaţie, în a doua jumătate a orizontului prognozei. Potrivit noii proiecţii, rata anuală a inflaţiei se plasează la nivelul de 2,2% la finele anului 2014 şi la 3% la finalul anului 2015, iar rata medie anuală a inflaţiei este anticipată să se situeze la 1,4% în 2014 şi la 2,4% în 2015.
”Similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderenţă din mediul extern, fiind generate în principal de posibilitatea creşterii volatilităţii fluxurilor de capital adresate economiei româneşti ca urmare a unei evoluţii nefavorabile a aversiunii la risc a investitorilor faţă de economiile emergente. Aceasta s-ar putea manifesta pe fondul tensiunilor geopolitice şi regionale recente, al continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră şi de restructurare a unor grupuri bancare din zona euro, precum şi în contextul incertitudinilor asociate impactului posibilelor ajustări ale conduitelor politicii monetare a principalelor bănci centrale la nivel mondial”, arată BNR.
Pe plan intern, riscurile principale vizează persistenţa incertitudinilor cu privire la implementarea consecventă a setului de reforme structurale şi a celorlalte măsuri convenite cu instituţiile internaţionale, în contextul electoral de la sfârşitul acestui an.
”În aceste condiţii, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an de la 3,50%. Astfel, începând cu 5 august 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de credit (Lombard) va coborî la nivelul de 6,25% pe an de la 6,50%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 0,25% pe an”, se spune în comunicatul BNR.
Potrivit Băncii Naţionale, aceste decizii sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare, concomitent cu crearea condiţiilor favorabile unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
”În acest context, implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea, în condiţii prudenţiale, a procesului de intermediere financiară în paralel cu o remunerare adecvată a depozitelor bancare de natură a încuraja economisirea internă, sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor favorabile ale economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia la şocuri externe. BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin calibrarea conduitei politicii monetare şi utilizarea judicioasă a instrumentelor de care dispune, să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară”, precizează comunicatul BNR.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iunie la nivelul de 0,66% (faţă de 0,94% în luna mai şi 1,55% în luna decembrie 2013), atingând un nou minim istoric. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,7% în luna iunie de la 2,1% în luna precedentă. Rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a fost de 1,5% în iunie faţă de 1,8% în luna anterioară. Această valoare plasează România printre statele ce se încadrează în criteriul aferent privind convergenţa nominală la nivelul Uniunii Europene.
”Îmbunătăţirea activităţii economice din România continuă să fie impulsionată de evoluţia favorabilă a producţiei industriale, stimulate în principal de dinamică favorabilă a cererii externe, dar şi de tendinţa de revenire treptată a celei interne, în condiţiile menţinerii deficitului contului curent la un nivel redus. Rezervele internaţionale se menţin într-o zonă confortabilă în condiţiile rambursării unei părţi substanţiale a împrumutului contractat cu Fondul Monetar Internaţional, în cadrul acordului din 2009 – 2011. Dinamica anuală a creditului total acordat sectorului privat a continuat să se adâncească în teritoriul negativ, exclusiv pe seama accentuării contracţiei componentei sale în valută, în condiţiile în care creditele în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali (acesta atingând, în luna iunie, maximul ultimilor cinci ani). Prin urmare, ponderea împrumuturilor în valută în şoldul creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă până la nivelul de 58% la sfârşitul lunii iunie 2014, de la 62% în iunie 2013, evoluţia fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare”, mai precizează Banca Centrală.
