Noul Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în prima şedinţă, scăderea dobânzii de politică monetară la 2,75% pe an, de la 3%, şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută de la 16% la 14%. Pe de altă parte, Banca Centrală prognozează o inflaţie de 1,5% pentru finalul acestui an şi de 2,2% pentru finalul lui 2015, în condiţiile în care prognoza anunţată în august de BNR pentru finalul acestui an era de 2,2%, iar pentru finalul lui 2015 de 3%.
Diminuarea RMO va determina eliberarea a 400 de milioane de euro, bani care fie vor fi repatriaţi băncilor mamă, fie se vor întoarce în ţară pentru cumpărarea unor titluri, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu (foto). „Banii aceia, volumul de 400 de milioane euro este posibil să fie repatriaţi, să se plătească o parte din datoriile băncilor fiică către băncile mamă, se pot întoarce înăuntrul ţării, spre exemplu cumpărând diferite titluri, deci pot să aibă distribuţii diferite. După mine, toate sunt bune. Şi când îţi plăteşti o datorie, banca fiică către banca mamă, nu este un lucru rău, este un lucru bun, dar să se facă echilibrat, într-un pas raţional, fără să se sară calul”, a explicat Isărescu, conform Agerpres.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a transmis o atenţionare băncilor cu privire la protejarea dobânzilor la depozite. „Este o atenţionare nevoalată, să aibă grijă de economisiri. Băncile…este treaba lor să dea credite, dar apropierea de client va duce la creşterea creditului.(…) Noi asistăm acum la un proces extrem de sănătos. S-a redus dependenţa de finanţarea externă! Eu nu pledez pentru o finanţare 100% a creditului în România numai din resurse interne. Ţara încă are nevoie de capital străin, dar într-un dozaj bun, într-o formă echilibrată, fără surprize, fără împrumuturi pe termen scurt, care sunt mai instabile, ca să folosesc un cuvânt moale”, a mai spus guvernatorul BNR.
El susţine că, după ce s-a ajuns la un raport de unu la unu între volumul creditelor şi cel al depozitelor, după ce, la unele bănci, raportul a fost şi de 3 la 1, ar fi păcat ca băncile să reia creditarea nesustenabilă. „Dacă ai ajuns de la 3 la 1 şi la 1 la 1 la nivelul sistemului…este un efort care merită continuat. Ar fi păcat acum, din considerente legate mai degrabă de profitabilitate, să se dea cu piciorul la acest avantaj la care a ajuns sistemul bancar”, a subliniat guvernatorul BNR.
Efecte benefice pe termen lung ale reducerii cheltuielilor bugetare
Reducerea cheltuielilor bugetare are un efect negativ asupra creşterii economice pe termen scurt, însă, pe termen lung, o disciplină fiscală şi bugetară serioasă eliberează fonduri enorme, a mai spus Isărescu, referindu-se la faptul că bugetul de stat este pe excedent la 10 luni.
„Pentru 2015, deocamdată nu avem bugetul şi mi se pare important să vedem cum încheiem acest an. Până acum există o situaţie de poziţie fiscală extrem de strânsă. Adică, până în luna octombrie, nu avem aproape deloc deficit bugetar. (…) O execuţie bugetară mai strânsă, pe inflaţie, este mană cerească. Mai ales că noi ne aşteptam, fiind an electoral, să fie invers, ca în orice an electoral. Din punct de vedere al creşterii economice, nu este acest impact”, a explicat guvernatorul BNR.
În opinia sa, pe termen scurt, cheltuieli guvernamentale mai mici, înseamnă creştere economică redusă, însă, pe termen lung ar putea avea efect benefic. „Dacă este vorba de mai multă disciplină în cheltuirea banului public, pe termen scurt nu înseamnă creştere economică rapidă, înseamnă eliberări de fonduri mari, care erau risipite în diverse forme: proiecte nerealiste, corupţie. Este un lucru pozitiv. Pe termen scurt influenţează creşterea economică. Pe termen lung, însă, o disciplină fiscală şi bugetară serioasă eliberează fonduri enorme”, a subliniat Isărescu.
Referitor la reportul Comisiei Europene din care reiese faptul că deficitul bugetar al României va ajunge la 2,8%, în lipsa unor majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli, şeful Băncii Centrale a spus că, având în vedere excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, este posibil ca o parte din cheltuielile din acest an să fie reprogramate pentru anul viitor.
„S-ar putea, datorită performanţei mult mai bune pe care o avem în plan fiscal până în luna octombrie, să se regândească şi o parte din cheltuielile care erau programate pentru la anul. Şi atunci…s-ar putea ca anul viitor să nu fie nevoie (de majorări de taxe – n.r.) într-un scenariu pozitiv”, a subliniat oficialul BNR.
Decizii la BNR
Pe lângă reducerea dobânzii – cheie şi a RMO, CA al BNR a hotărât să menţină rata rezervei minime obligatorii la lei la 10%.
„În scopul reducerii volatilităţii ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară şi al consolidării transmisiei semnalului de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 5 noiembrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,25% pe an de la 5,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an”, se arată într-un comunicat al BNR.
BNR a precizat că datele statistice evidenţiază menţinerea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute şi după epuizarea impactului reducerii cotei TVA pentru unele produse de panificaţie. Plasarea ratei anuale a inflaţiei sub valorile prognozate şi la limita de jos a intervalului de variaţie ţintit s-a datorat în principal evoluţiei temperate a preţurilor volatile ale produselor alimentare, inflaţiei scăzute din zona euro, precum şi efectelor persistente ale deficitului de cerere agregată şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.
„Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 1,54% în luna septembrie faţă de 0,84% în august 2014 pe fondul disipării efectului statistic al reducerii cotei TVA la unele produse de morărit şi panificaţie în anul 2013. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a rămas la nivelul de 1,2% în luna septembrie, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a fost de 1,3%, nivel similar celui din luna anterioară. În sectorul economiei reale cele mai recente date indică o relativă decelerare a dinamicii anuale a producţiei industriale în condiţiile redresării încă lente a cererii interne, în principal pe seama evoluţiei investiţiilor şi ale atenuării tendinţei ascendente a exporturilor”, menţionează oficialii BNR.
Potrivit acestora, împrumuturile în monedă naţională au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dinamica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas, însă, în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.
„În şedinţa de astăzi, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Faţă de prognoza din luna august, noua proiecţie indică o traiectorie aşteptată a inflaţiei sensibil mai redusă, rata anuală a acesteia urmând a se plasa la nivelul de 1,5% în decembrie 2014 şi la 2,2% la finalul anului 2015. Repoziţionarea traiectoriei ratei inflaţiei are ca resorturi principale persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inflaţia, influenţa exercitată de inflaţia redusă şi caracterul fragil al redresării activităţii economice din zona euro şi din alte ţări europene. Riscurile asociate noii proiecţii sunt generate în continuare cu precădere de un grad ridicat de incertitudine cu privire la evoluţiile din mediul extern, în principal volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor pe fondul ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, al procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi al tensiunilor geopolitice”, se mai arată în comunicat.
CA al BNR reiterează că implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară şi remunerarea adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea creşterii economice şi întărirea rezistenţei economiei româneşti la şocuri externe.
BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu precum şi menţinerea stabilităţii financiare.
