Banca Naţională a României (BNR) şi-a anulat peste 1.000 de acte normative în ultimii patru ani, considerând că această “puzderie” de acte normative este pro-ciclică cu criza care s-a desfăşurat în România, a declarat Napoleon Pop (foto), membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale, la un forum pe tema fondurilor europene.
Pop a afirmat că BNR a avut în vedere comportamentul euforic, la un moment dat, al băncilor comerciale, dar că acum Banca Centrală încearcă să creeze băncilor comerciale o situaţie care să reducă excesul de prudenţialitate al acestora în privinţa finanţării economiei reale. Argumentele în acest sens, a subliniat oficialul BNR, sunt ale economiei naţionale, indicatorii macroeconomici făcând ca această prudenţialitate să intre într-o anumită normalitate.
Pop a menţionat dobânda de politică monetară şi deficitele macroeconomice, care au dus la posibilitatea finanţării României, din punct de vedere al rating-ului, la un nivel acceptabil pentru această perioada post-criză.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, în cadrul forumului, că sistemul bancar din România se implică insuficient în proiectele şi absorbţia fondurilor europene, din cauza normelor excesive de prudenţialitate impuse de BNR, iar toate acele fonduri de garantare şi contragarantare înseamnă costuri.
“Din momentul în care am intrat în UE, prudenţialitatea Băncii Centrale impusă sistemului băncilor comerciale nu este nici mai slabă, nici mai grea decât cea impusă în sistemul băncilor centrale europene”, a spus reprezentantul BNR, în replică la afirmaţiile liderului sindical, transmite Agerpres.
Pe de altă parte, Napoleon Pop a declarat că fondurile europene ar trebui accesate de România într-o manieră fluidă, pentru că intrările bruşte de bani pot constitui un şoc pe piaţa monetară.
“Este bine să accesăm de o manieră fluidă fondurile europene. Pentru piaţa monetară din România, chiar trei miliarde de euro pot constitui un şoc dacă vin deodată. Dacă vin pe îndelete e o altă problema. Acest şoc pe termen scurt se duce direct pe piaţa monetară, exact cum lucrează BNR cu sistemul băncilor comerciale (…) Intrarea şocantă de fonduri are impact pe curs. Acest lucru poate ajută inflaţia 2-3 luni, îi ajută pe importatori, dar peste câtva timp lucrurile de reechilibrează, iar avantajele pe termen scurt dispar, se disipează. Banca Centrală este interesată ca toate aceste fenomene să intre în economie şi să fie asimilate în sistemul economic de o manieră fluidă“, a mai spus Napoleon Pop.
În februarie 2014, România a încasat, într-o singură zi, peste 830 de milioane de euro de la Comisia Europeană. Suma de 830 de milioane de euro reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România.
Pop a apreciat că băncile comerciale din România ar trebui să se gândească să treacă de la garanţiile materiale, despre care oricum criză a demonstrat cât sunt de variabile şi ele, la proiectele finanţabile din resurse europene.
“Un proiect bine făcut şi bine aprobat, el în sine ar trebui să fie garanţia pentru un bancher care îl finanţează“, a spus reprezentantul BNR.
