Mugur ISĂRESCU
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Abia în septembrie 2024 nivelul proiectat va ajunge la 4,2%, adică în intervalul țintit, de 2,5% plus/minus un punct procentual. Pe parcusul întregului an, Banca Centrală și-a tot majorat estimările. Astfel, BNR anticipa, în mai 2022, o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor, pentru ca, în august 2022, estimările să crească la o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023.
Potrivit noului Raport asupra inflației, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate. În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.
Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.
În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.
„În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie”, se spune în Raport.
BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază.
Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată. „Proiecţiile macroeconomice continuă să fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict condiţionate de ipotezele cu privire la implicaţiile războiului din Ucraina, în primul rând cele în plan economic. Scenariul de bază are în vedere menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiecţiei. De asemenea, se presupune că nu vor fi aplicate raţionalizări pe scară largă ale consumului de energie în ţările europene, de natură să perturbe semnificativ activitatea economică”, se arată în document.
O înţelegere în piaţă este inevitabilă în cazul dobânzilor
O înţelegere în piaţă este inevitabilă în cazul dobânzilor, pentru că aşa se stabileşte preţul, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, el precizând că dobânzile nu sunt ridicate, având în vedere că sunt la jumătate din rata inflaţiei.
„Aţi folosit corect cuvântul creştere artificială, pentru că o înţelegere în piaţă este inevitabilă. Aşa se stabileşte preţul, nu? Se bate palma şi se stabileşte. Când mergeţi şi dumneavoastră în piaţă, nu, vă înţelegeţi cu…sunteţi cumpărător şi vă înţelegeţi cu vânzătorul. Nu vă luaţi la bătaie cu el. Până la urmă are loc o înţelegere. Deci, e foarte corect şi, din această cauză, investigaţia Consiliului Concurenţei, care este absolut normală, este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru, este atât de dificilă, pentru că e vorba de un anumit tip de înţelegere. Nu? Când legile antitrust au apărut în America, aşa, ca să vă aduc aminte de ceva, pe la 1900, acolo au apărut prima oară, se refereau la dumping. Adică înţelegeri de preţuri scăzute, ca să scoţi concurenţa din piaţă. Deci, nu înţelegeri de preţuri ridicate. Acum înţeleg că deranjează faptul că băncile s-ar înţelege să fie dobânzile prea ridicate. Şi aici fac un scurt comentariu. Nu au cum să fie prea ridicate, când sunt la jumătate din rata inflaţiei. Cel care plăteşte în prezent această ieşire din represiunea financiară în care am intrat în ultimii câţiva ani buni este cel care face economisirea, nu debitorul. Nu utilizatorul de credite, apropo de discuţiile care au loc în spaţiul public. Mai trebuie să vă uitaţi şi la el, că el pierde. Şi pierde masiv. La o inflaţie de 16% să-i dai dobândă de numai 1-2% este puţin. De aceea şi scandalul din Germania. Acolo inflaţia este în loc de 16%, este de 10 – 11% şi dobânda de numai 1%”, a spus Isărescu, potrivit Agerpres, întrebat dacă s-au înţeles băncile pentru creşterea artificială a ROBOR-ului.
El a afirmat că, printre participanţii la piaţă, ar trebui să existe o formă de comunicare, altfel nu ar avea cum să realizeze tranzacţii.
„Am făcut această precizare pentru că am observat că ‘Băi, le-am dat telefoane să vedem dacă au vorbit’. Calculatoarele. Păi vorbesc, comunică între ei, ce să facă? Cum vrei să stabilească, prin semne, prin telepatii?! Deci, să fim mai atenţi la aceste discuţii şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei când spun: am luat toate datele şi le analizăm şi durează mult să vedem dacă sunt înţelegeri, aţi spus bine dumneavoastră, artificiale. Putem să folosim şi alte cuvinte, care sunt anticoncurenţiale, spune preşedintele Consiliului Concurenţei, şi acestea sunt de determinat. Acum, referitor la ROBOR, văd că a ajuns o mare vedetă. Nu tot ROBOR-ul a ajuns vedetă. Dumneavoastră l-aţi făcut vedetă pe ăsta la 3 luni de zile. Dar el e şi la over-night, e şi la o săptămână, e şi la o lună. Deci, avem o grămadă de ROBOR-uri. Celelalte nici nu vă interesează. Acelea sunt mult mai scăzute, sunt în apropierea ratei de politică monetară. Ce se întâmplă cu acest ROBOR la 3 luni? Am mai explicat aici. Unu: este la trei luni. Deci, cel care cotează acolo se uită într-adevăr şi la rata de politică monetară a noastră, dar începe să gândească: ‘Măi, pe unde se va duce Banca Naţională cu rata de politică monetară peste 3 luni?’. Şi face o evaluare. În economie se numeşte speculaţie, dar nu în sensul negativ, de speculant. Speculaţia şi arbitrajul sunt instrumente economice. Te uiţi în viitor şi încerci să gândeşti unde se duce preţul. Dacă vă uitaţi la momentul în care am făcut acea declaraţie cu ‘am cam sărit calul’, deci mi-am cântărit cuvintele, nu am spus că ‘au sărit calul’, ci ‘au cam sărit calul’, pentru că se referea la 3 luni de zile. Deci, ei, în august, aşa vedeau Banca Naţională, că ne ducem vârtos înainte. Greşeau? Au greşit că nu ne-am dus aşa vârtos. Dar putem să-i acuzăm că greşeau când chiar analişti economici, unii de renume şi cu funcţii în trecut, spuneau ‘Duceţi-vă cu creşteri de 1% până ajungeţi la 16%'”, a explicat el.
Guvernatorul BNR a spus că este foarte mulţumit de ROBOR la 3 luni şi l-a comparat cu un sondaj, precizând că este unul pe bani.
„Deci, spre deosebire de un sondaj: cu cine veţi vota?, ăla spune: uite voi vota…. Ăsta e pe bani. Pentru că în momentul în care treci acolo o cotaţie şi vine cineva să-i spună peste 3 luni ‘dă-mi banii la nivelul acesta’, trebuie să-i dea. Deci, e cu responsabilitate ROBOR-ul la 3 luni. Şi atunci noi suntem mulţumiţi. Eu cel puţin sunt foarte mulţumit. Este un indicator de piaţă monetară. Dar legea şi Parlamentul României în 2010, dacă nu mă înşel, sau 2011, i-a mai dat o funcţie. A legat creditele cu dobândă variabilă de acest ROBOR la 3 luni şi a devenit un indicator cu mare putere socială. E indicator social. Asta le-a spus guvernatorul. Şi le-o mai spun o dată: ‘Măi, atenţie la ROBOR-ul ăsta la 3 luni, că are şi o altă funcţie’. Când vedeţi un tăvălug mediatic de nemulţumire ieşiţi cel puţin să explicaţi. Nu ne lăsaţi numai pe noi, cei de la Banca Naţională, să explicăm, că apare imediat acuza: Isărescu este avocatul băncilor. Şi nu sunt avocatul băncilor”, a susţinut Isărescu.
Astfel, Robor-ul la 3 luni a devenit o vedetă şi, din Robor cu funcţie monetară, a devenit un Robor cu funcţie socială.
În România s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos
În România s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos, dar acestea nu au cum să scadă, dacă inflaţia nu coboară, şi vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%, a explicat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de presă de prezentare a Raportului trimestrial aspra inflaţiei.
„Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele, că dobânzile vor veni în jos. Nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de rata inflaţiei sunt scăzute. Deci ele vor rămâne la nivelurile actuale, cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%. Că se mai plimbă în jur de 8 în plus, în minus, într-adevăr, poate că şi controlul Consiliului Concurenţei i-o fi influenţat, nu am de unde să ştiu, poate şi declaraţia mea, să zicem. Ce puteau să zică? Băi, iar l-aţi supărat pe Guvernator. Nu m-au supărat deloc. Le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu pot să trateze, cum mi-a spus mie un bancher odată, când i-am spus „Măi, fiţi şi voi mai atenţi!”, poate că şi asta ştie şi a făcut o înţelegere, „Fiţi şi voi mai atenţi!”. „Domnul guvernator, vă uitaţi prea des la televizor”. Zic „Măi, eu trebuie să mă uit la televizor pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm. Nu luăm decizii aşa aiurea”. Dar eu cred că cel mai mult influenţează nivelul Robor-ului pe termen scurt, over – night, o săptămână şi la 3 luni nivelul de lichiditate. Acum sunt sigur că nivelul de lichiditate…lichiditatea s-a îmbunătăţit”, a declarat Mugur Isărescu.
El a menţionat că BNR a păstrat în comunicat faptul că instituţia are un control strict al lichidităţii, însă nu depinde numai de Banca Centrală.
„Dacă Ministerul de Finanţe utilizează o parte din banii din programele europene şi nu poate să-i utilizeze în valută, îi utilizează în lei, ce face? Vinde Băncii Naţionale un miliard de euro. Ce înseamnă un miliard de euro? Banca Naţională creează 5 miliarde de lei, bază monetară, care intră în sistem. Se îmbunătăţeşte lichiditatea. Direcţia de politică monetară: „Treceţi, domnule guvernator, şi absorbiţi-i prin depozite”, „Nu mai fac asta, că am făcut şi m-am fript în experienţă”. Hai să vedem dacă acest excedent de lichiditate care s-a creat, acum există, o să-l vedeţi la sfârşitul lunii în rapoartele de lichiditate, are vreun efect în piaţă. Se duce pe curs, se duce pe dobândă. Să-i vedem funcţiunea. Uneori zice teoria că trebuie să acţionezi preventiv şi să nu laşi lichiditatea în piaţă, că se întâmplă cine ştie ce. Avem instrumente să o controlăm, dacă se întâmplă cine ştie ce. Ca să vă dau un răspuns scurt pe care să-l daţi la televiziune: situaţia e mai complicată decât credeţi dumneavoastră, că o vorbă de la guvernator sau de la Consiliul Concurenţei îi pune pe bancheri să stea în cap sau să se dea peste cap. Nu. Ei îşi fac treaba acolo”, a spus Mugur Isărescu.
