Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în ultima şedinţă de politică monetară, să scadă cu două puncte procentuale nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 8%, ceea ce va conduce la „eliberarea” a aproximativ 500 milioane de euro către băncile comerciale. Băncile pot face ce vor cu aceşti bani, fie să-i folosească pentru creditarea economiei româneşti, fie să-i repatrieze în ţările lor de baştină. Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat că varianta cea mai bună ar fi ca RMO să fie 2%.
Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit reprezintă o îndreptare spre normalitate, iar cel mai bine ar fi o reducere a nivelului la 2%, însă aceasta ar genera probleme de interpretare, a declarat Mugur Isărescu.
„Ne îndreptăm spre normalitate. Normalitate înseamnă în jur de 2% (n.r. – nivelul RMO în ţările dezvoltate). Suntem ţară membră a Uniunii Europene, iar Banca Centrală a României este membră în sistemul european al băncilor centrale. Este normal să mergem într-acolo….Şi pentru o mai bună înţelegere, pentru că am văzut câte confuzii sunt legate de aceste măsuri, fac următoarele precizări: noi nu dăm bani băncilor şi nu le finanţăm”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
Acesta a explicat că, la momentul la care s-a decis majorarea rezervei minime obligatorii, a fost o măsură de politică monetară restrictivă, având ca scop descurajarea creditului în valută. În acest sens, coborârea de la 40% la 2% înseamnă diminuarea unei restricţii. În prezent, creditul în valută este în scădere, dar acesta este necesar pentru firmele care derulează operaţiuni în valută, exportatori şi importatori.
„Nu dăm bani băncilor, nu le alimentăm. Nici nu trebuie să ne dea socoteală ce fac cu banii, cum văd că se înfiripă discuţia prin România. Sunt banii lor. Sunt depozitele lor. Noi le-am ţinut în rezervă, e adevărat, şi din considerente anticriză”, a subliniat guvernatorul BNR.
De asemenea, Isărescu susţine că BNR ar putea reduce chiar la 2% rata rezervei minime obligatorii la valută, dar se teme de interpretarea cifrelor.
„Dacă scrieţi ce spun, mai fac o declaraţie riscantă: cel mai bine ar fi să ne ducem direct la 2%. Ştiţi de ce nu o facem? Pentru că ar însemna să scadă rezerva foarte mult şi nu ştiu cum o s-o citească câţiva, ca să zic aşa, inclusiv pe plan extern”, a adăugat oficialul BNR.
De remarcat, în rezervele valutare ale ţării sunt cuprinse şi sumele provenite din RMO. În aprilie 2017, rezervele valutare ale României erau în valoare de 35,9 miliarde de euro.
Prin decizia luată de către Consiliul de Administraţie (CA) al BNR privind reducerea cu două puncte procentuale a ratei rezervei minime obligatorii la valută, băncile ar putea primi înapoi o sumă între 500 şi 600 de milioane de euro.
Dobândă nemodificată de 2 ani
Conducerea BNR a decis, în cea mai recentă şedinţă de politică monetară, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8% de la 10%, începând cu perioada de aplicare 24 mai – 23 iunie 2017. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8%, potrivit unui comunicat al Băncii Centrale. Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.
Reprezentanţii BNR precizează că rata anuală a inflaţiei a rămas relativ constantă în luna martie 2017, la 0,18%, comparativ cu luna anterioară (0,2%), în concordanţă cu prognoza BNR.
„Această evoluţie s-a datorat temperării dinamicii anuale a preţului combustibililor, ce a compensat efectele accelerării creşterii preţurilor volatile alimentare şi a inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală a urcat la 1,04%, de la 0,91% în februarie”, se precizează în comunicatul BNR.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să îşi restrângă valoarea negativă, ajungând în martie 2017 la -0,9%, de la -1,1% în luna februarie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,5%, de la -0,7% în februarie 2017. Traiectoria ascendentă a celor doi indicatori se datorează, în bună măsură, disipării graduale din calculul acestora a variaţiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.
Potrivit BNR, creşterea economică s-a accelerat peste aşteptări în trimestrul IV 2016, datele revizuite indicând o dinamică anuală a PIB real de 4,8%.
„Ritmul mai rapid de creştere s-a datorat, în principal, contribuţiei exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii. Pe ansamblul anului 2016, majorarea cu 4,8% a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de creştere din ultimii nouă ani (7,3%), în condiţiile relaxării politicii fiscale şi celei de venituri, precum şi ale îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă. În schimb, aportul formării brute de capital fix (n.r. – adică investiţiile) a devenit negativ”, se precizează în comunicat.
Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice relevă menţinerea în primele două luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerţ şi servicii, accelerarea creşterii producţiei industriale, dar şi prelungirea declinului activităţii din construcţii. În condiţiile în care creşterea dinamicii productivităţii muncii a fost inferioară celei înregistrate de câştigurile salariale, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.
În primele două luni ale anului, soldul contului curent al balanţei de plăţi a devenit pozitiv, pe fondul evoluţiei favorabile a balanţei veniturilor primare, deşi deficitul comerţului cu bunuri s-a adâncit comparativ cu perioada similară a anului anterior.
Creditul în lei mai ridicat ca acum 20 de ani
Condiţiile monetare reale şi-au menţinut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a amplificat dinamica anuală în luna martie (3,1%, de la 2,1% în februarie). Evoluţia creează premisele stopării în acest an a traiectoriei descendente a ponderii în PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuării operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.
Creşterea a fost susţinută, în principal, de componenta în lei, a cărei dinamică anuală s-a mărit la 14,1% în termeni anuali. Contribuţia majoră la această evoluţie a revenit împrumuturilor noi acordate societăţilor nefinanciare şi creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei s a majorat la 58,2% (cel mai ridicat nivel înregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6% în mai 2012. Această evoluţie asigură o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.
Potrivit scenariul actual al prognozei privind inflaţia, se menţine perspectiva creşterii ratei anuale pe întreg intervalul de proiecţie, însă pe o traiectorie uşor mai joasă decât în scenariul precedent.
„Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor iniţiative legislative în sfera salarială şi fiscală. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, având ca principale surse calendarul electoral din ţările europene, negocierile pentru Brexit şi politicile economice ale administraţiei SUA”, se mai arată în comunicat.
În aceste condiţii şi pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. În contextul reducerii creditului în valută, al consolidării rezervelor valutare peste nivelul adecvat (35,96 miliarde euro la 30 aprilie 2017) şi al îmbunătăţirii structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8%, de la 10%. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8%.
Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de Administraţie reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse pe plan global.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru realizarea obiectivelor pe care le are, se mai arată în comunicatul Băncii Centrale.
