Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an. De asemenea, a mai hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an. Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22% şi în mai la 5,41% (de la 4,95% în lună martie), peste nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun. Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a scăzut însă în luna mai la 2,95%, de la 3,09% în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05%. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, sub influenţa atenuării ritmurilor de creştere a preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro. În luna aprilie, rata medie anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 2,8% şi în luna mai 3,3%, de la 2,5% în luna martie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,2% în luna aprilie şi 2,6% în luna mai, faţă de 1,9% în lună martie”, se menţionează într-un comunicatul Băncii Naţionale a României.
Potrivit BNR, datele privind creşterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4%, de la 6,7% în trimestrul IV 2017.
În viziunea Băncii Centrale, consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii economice, dar cu o contribuţie considerabil diminuată.
„Formarea brută de capital fix şi-a menţinut aportul pozitiv, în scădere totuşi faţă de intervalul anterior. În schimb, contribuţia exportului net la creşterea PIB real s-a îmbunătăţit, în condiţiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creştere a importurilor şi cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creştere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuşi la o valoare ridicată. Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2018 şi accelerarea ritmului anual de creştere a activităţii din comerţ şi servicii. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivităţii muncii. Condiţiile monetare şi-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relaţiile cu clienţii nebancari, precum si al stabilităţii relative a cursului de schimb al leului”, se notează în informarea BNR.
Banca Naţională precizează, totodată, faptul că în cazul creditului acordat sectorului privat, acesta şi-a continuat creşterea robustă în trimestrul II (6,8% în aprilie şi 6,4% în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Astfel, plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric, iar componenta în lei a continuat să-şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7% (de la un minim de 35,6% în 2012).
„Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului ţintei şi coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflaţiei sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia preţurilor administrate şi a cotaţiei petrolului, precum şi volatilitatea de pe piaţa financiară internaţională. Relevante sunt şi ritmul creşterii economice în zona euro şi pe plan global şi pericolul escaladării protecţionismului comercial”, se arată în comunicat.
„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de Administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”, se menţionează în comunicatul BNR.
Isărescu “prognozează” inflaţie negativă
Creşterile lunare ale preţurilor vor fi mici în perioada următoare, fiind posibil să avem chiar o inflaţie negativă în una dintre lunile de vară, însă inflaţia anuală rămâne ridicată din cauza majorărilor de preţuri administrate în toamna anului trecut, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Noi spunem că rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, chiar se va apropia de zero, ca să zic aşa, cel puţin una din lunile de vară, rata lunară mă refer, deci creşterile lunare. Cu alte cuvinte vom avea în perioada următoare creşteri efectiv mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, de ce rămâne ridicată? Pentru că, de exemplu, şi în lunile din vara anului trecut rata lunară a fost şi ea scăzută. Am mai încercat să explicăm acest lucru. Deci, când spunem că rata anuală a crescut, spunem că aceste creşteri efective din lunile următoare vor fi mari. Nu, vor fi efectiv mici. S-ar putea în cele trei luni de vară să avem şi o inflaţie negativă într-o lună. Cum am avut şi anul trecut. Adunându-se ultimele 12 luni de aceea avem cinci şi ceva la sută şi avem cinci şi ceva la sută pentru că în perioada respectivă, într-un mod, să spunem, nefericit, şi în special în toamna anului trecut, s-au făcut multe majorări de preţuri administrate”, a precizat Isărescu, potrivit Agerpres, într-o conferinţă de presă susţinută după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.
Acesta a menţionat majorarea preţului la electricitate şi a accizei la tutun, iar la acestea s-a adăugat şi evoluţia preţului petrolului pe plan internaţional. Guvernatorul a precizat că inflaţia pe care BNR o poate combate a coborât sub 3% pe an.
În opinia lui Isărescu, dacă se va menţinea stabilitatea preţurilor, inflaţia anuală va scădea în lunile următoare spre 3-4%, marja BNR fiind de 3,5%.
Guvernatorul BNR a adăugat că scăderea inflaţiei CORE2 ajustat arată că măsurile luate din timp de BNR şi-au făcut efectul şi au atenuat inflaţia pe care banca o poate combate.
„Politicile pe care le-am dus, inclusiv în ceea ce priveşte lichidităţile, controlul lichidităţilor, politici pe care le-am anunţat, au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci să se situeze peste. Cu alte cuvinte, mai avem un mesaj: politica monetară este mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent şi acest lucru ne ajută. Îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi. De ce? Pentru că, cândva, şi nu aşa cum spun unii prin presă, asta trebuie să o subliniez, că rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei. Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos. Deci să nu se facă undeva sus. De aceea am insistat să se ia măsuri din vreme şi să venim cu inflaţia în jos, pentru ca ulterior dobânzile să nu crească foarte sus”, a explicat Mugur Isărescu.
De asemenea, guvernatorul BNR afirmă că dobânzile pe termen scurt nu au cum să crească decât dacă apare o disfuncţionalitate a pieţei, dar cele pe termen mai lung, precum ROBOR la 3 luni, 6 luni sau 12 luni s-ar putea să mai crească, dar deciziile sunt ale pieţei.
