Acasă Stiri ExterneEuropa Autoritățile europene arată, o dată în plus, că piața de energie trebuie să fie liberă

Autoritățile europene arată, o dată în plus, că piața de energie trebuie să fie liberă

de M G

”Deși se referă la un caz particular, sunt convins că hotărârea Curții Europene de Justiție poate ajuta la îmbunătățirea funcționarii pieței românești de energie”, a declarat, pentru Focus Energetic, Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Reamintim, recent, Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a dat câștig de cauză Hidroelectrica în litigiul cu Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). ANRE amendase Hidroelectrica pentru că a exportat direct energie electrică. Ceea ce, din punctul de vedere al CJUE, reprezintă o încălcare a Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE), pentru că reprezintă o piedică în libera circulație a mărfurilor. Dar, prin această decizie, nu înseamnă că producătorii români ”se vor repezi” să exporte, ci că, practic, ”se deschide poarta” negocierii libere a contractelor bilaterale în România.

”Consider că s-a facut un pas foarte important înspre normalitate și înspre o realitate pentru care Hidroelectrica luptă de mulți ani și pe care o dorește definitivă – piața liberă de energie”, a declarat, într-un comunicat, Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.

”Prin liberalizare se elimină decalajele dintre prețurile de pe piețele din România și cele din alte state membre, principalul beneficiar al acestui preț corect fiind, în cele din urmă, clientul. Tendința și dorința europeană se îndreaptă către comerț liber intra-comunitar, cu restricții minime, fără intervenții arbitrare de natură să distorsioneze fluxul economic natural. Doar piața liberă, privită în context incluziv – națională, regional, europeană, este cea care garantează un preț corect atât pentru cei care produc, cât și pentru cei care consumă energie. Concurența între jucători, balanța dintre cerere și ofertă, contextul și condițiile de producție sunt cele care reglează valoarea energiei și fluxul import-export. Nu am înțeles niciodată intervențiile reglementatorului asupra unui sistem care se auto-reglează. Sperăm ca astfel de distorsiuni să rămână doar o amintire neplăcută, iar producătorii, alături de ceilalți actori ai sistemului energetic să se bucure de legislație predictibilă, în care succesul unei companii să fie construit pe propria performanță și strategie, fără teama schimbării de reguli în timpul jocului” a mai spus Bogdan Badea.

”Prin această decizie, autoritățile europene arată, o dată în plus, că piața trebuie să fie liberă. Regulamentul 943 și Directiva 944 din anul 2019, alături de această hotărâre a Curții Europene de Justiție (CJUE) arată în mod clar că fiecare participant la piață este liber să își aleagă modul de tranzacționare a energiei electrice, adică să decidă piețele/platformele pe care le utilizează și momentele în care dorește să tranzacționeze. Orice limitări introduse prin reglementări îngrădesc dreptul participanților la piața de energie electrică de a comercializa voluntar energia electrică”, a spus, pentru Focus Energetic, Ion Lungu, președintele AFEER.

Potrivit acestuia, practica din țări aparținând UE arată că negocierea directă reprezintă o formă curentă de tranzacționare a energiei, iar interdicția din România de a vinde liber situează producătorii şi furnizorii din țara noastră într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din piața internă a UE și din alte piețe regionale, aceştia având un risc crescut în ajustarea poziţiilor comerciale.

”Consider că permisiunea de a încheia contracte bilaterale negociate direct fără nicio barieră/limitare constitue o decizie corectă, care va permite o fluidizare a pieței și, în plus, poate contribui la atragerea de investiții în generarea de energie electrică, pentru că investitorii vor putea prezenta băncilor contracte pe termen de câțiva ani. Această decizie a instanței europene poate avea un impact pozitiv în a convinge autoritățile să interfere cât mai puțin în piața concurențială de energie electrică, cu impact asupra consumatorilor, care vor beneficia de prețuri corecte, competitive, inclusiv în contractele pe termen lung. Deși se referă la un caz particular, sunt convins că hotărârea Curții Europene de Justiție poate ajuta la îmbunătățirea funcționarii pieței românești de energie!”, a mai spus Ion Lungu.

Reamintim, recent, Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a dat câștig de cauză Hidroelectrica în procesul cu ANRE având ca obiect restricțiile impuse de reglementator cu privire la exporturile de energie electrică, în cauza C-648/18 (Trimitere preliminară – Piața internă a energiei electrice – Libera circulație a mărfurilor – Articolul 35 TFUE – Restricții cantitative la export – Măsuri cu efect echivalent – Măsură națională care impune producătorilor de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă exclusiv pe o piață concurențială centralizată din statul membru în cauză). În motivarea hotărârii, Curtea a precizat că ”Articolele 35 și 36 TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că o legislație națională care, astfel cum este interpretată de autoritatea însărcinată cu aplicarea sa (ANRE), impune producătorilor naționali de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieței naționale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacționare de energie electrică constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative la export, care nu este susceptibilă să fie justificată pe motive de siguranță publică legate de siguranța alimentării cu energie, în măsura în care o astfel de legislație nu este proporțională cu obiectivul urmărit”.

Mai mult, CJUE a considerat că modul de interpretare al ANRE a avut efectul de a lipsi producătorii români de energie electrică, care au obținut licențe de trading în alte state membre UE, ale căror piețe de energie electrică au o funcționare cuplată cu cea din România, de posibilitatea de a tranzacționa bilateral energia electrică și, dacă este cazul, de a o exporta direct pe aceste piețe.

Reamintim că prin Legea 123/2012 producătorii de energie au fost obligați să vândă toată energia pe OPCOM, fiind, astfel, interzise de facto exporturile de energie. Restricția a fost argumentată, la acel moment, pe considerente de siguranță în alimentare, însă, în contextul unificării piețelor, nu există justificare practică.

Decizia CJUE va fi remisă Tribunalului București, acesta urmând să ia decizia finală în litigiul dintre Hidroelectrica și ANRE ce se desfășoară în România.

din aceeasi categorie